Luni, 8 august 2016, 4 asociații nonguvernamentale (ActiveWatch, APADOR -CH, ApTI și Centrul de Resurse Juridice) au trimis o scrisoare publică reprezentanților naționali și europeni pentru a semnala încălcări grave ale Cărții Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în special Articolele 7 și 8 privind dreptul la viață privată și la protecția datelor personale în ceea ce privește proiectul câștigat de SRI pe fonduri europene prin care intenționează să cumpere software și hardware de 25 de milioane de euro pentru „consolidarea și asigurarea interoperabilității sistemelor informatice”.
ONG-urile spun că se dorește dezvoltarea unui adevărat sistem informatic Big Brother, cu un potențial de supraveghere generalizată a întregii populații a României, nefiind prevăzută nicio măsură de limitare a accesului SRI sau al altor instituții publice la datele personale colectate și integrate în acest sistem.
Principalele probleme ale proiectului:
1. Supraveghere generalizată prin agregarea bazelor de date
Proiectul își propune să aducă împreună baze de date de la majoritatea instituțiilor publice românești și să permită căutarea avansată în acestea a oricăror informații despre toți cetățenii. De exemplu, prin capitolul de „analiză comportamentală”, orice cetățean ar putea avea o fișă „de bună purtare” (constituită din informații adunate din toate bazele de date guvernamentale), inclusiv viitorii parlamentari, judecători, procurori sau antreprenori, fișe ce pot fi folosite în scopuri nelimitate. Acestea pot fi corelate cu alte informații publice (de exemplu informațiile de pe un cont de Facebook), pentru crearea de profile individuale.
2. Lipsa oricăror garanții și potențialul de abuz
Prin agregarea bazelor de date, orice persoană din cele peste 1000 de persoane ce vor avea acces la sistem vor avea posibilitatea să îl folosească în orice scop personal, fără a putea fi controlate efectiv sau fără ca cetățeanul să știe. De exemplu, vânzătorul unui apartament („prieten SRI”) poate să aibă informații despre potențialul financiar al cumpărătorului (ce mașină are, când a cumpărat-o, ce mașini a avut înainte, ce venituri are, ce credite etc).
3. Bani europeni pentru încălcarea drepturilor europene
Proiectul a fost depus pe 9.06.2016, la o zi după ce apelul pentru fondurile europene structurale (axa 2 – OS 2.3) a fost lansat public, și a fost aprobat foarte repede, în ciuda faptului că acesta încalcă în mod flagrant documentele constitutive ale Uniunii Europene, în speță drepturile la viața privată și la protecția datelor cu caracter personal (art. 7 și 8) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.
4. Rolul SRI în eGuvernare și scopul ascuns al proiectului
SRI nu are nicio competență în domeniul eGuvernării sau în „dezvoltarea funcției de prevenție, detectare și luare de măsuri pentru reducerea redundanței plăților în zona publică”, deși acestea sunt scopurile declarate ale proiectului. Mai mult, anumite capitole din proiect (vezi capitolele de „Recunoaștere facială” sau „Interceptarea comunicațiilor” din documentul explicativ) ne indică faptul că proiectul are de fapt și un scop nedeclarat – acela de supraveghere generalizată a întregii populații. De exemplu, baza de date de recunoaștere facială cu aproximativ 50-60 de milioane de imagini frontale (gen carte de identitate sau pașaport), la care SRI are acces nelimitat și nesupus vreunui control, nu are nici o utilitate/justificare în „prevenirea fraudei”, așa cum pretinde SRI în descrierea proiectului, fiind de fapt o formă de spionare a vieții private a tuturor cetățenilor.
Cele patru asociații solicită de urgență:
– anularea licitației și a proiectului care încalcă drepturile fundamentale;
– includerea în condițiile de accesare a fondurilor europene, în mod explicit, a interdicției folosirii acestora pentru încălcarea sau limitarea drepturilor cetățenilor;
– dezbaterea publică a rolului exact al SRI în societatea românească, inclusiv a legislației conexe, ca și a garanțiilor eficiente pentru oprirea abuzurilor de acest tip și precum și a transparenței instituționale pentru orice proiect care depășește cadrul original de securitate națională.
SRI a declarat că: ”Obiectivul platformei este de a spori considerabil viteza de căutare a informației relevante în bazele de date deja existente. Practic, în loc să interogheze sisteme diferite, neuniformizate informatic și procedural, instituțiile statului vor putea accesa informațiile integrat, rapid și eficient.
Sistemul nu colectează date noi, ci le analizează, pe baza unor algoritmi, pe cele existente. Rapiditatea în accesarea bazelor de date este impusă ca necesitate de amenințările specifice instituțiilor de intelligence din România – terorism, migrație ilegală, crimă organizată, pentru a căror contracarare este necesară o primă reacție în timp foarte scurt.”
Cuvinte cheie: dreptul la viata privata > drepturile omului > SRI > supraveghere tehnica