Partaj bunuri comune. Stabilirea cotelor de contribuţie

15 octombrie 2015 Drept Civil Jurisprudenta

Potrivit practicii judiciare, instanţa chemată să hotărască asupra cotelor–părţi cuvenite fiecărui codevălmaş va ţine seama de contribuţia efectivă a fiecăruia dintre soţi la dobândirea bunurilor supuse partajului, urmând a analiza în detaliu dovezile din care să rezulte aportul diferenţiat al soţilor la dobândirea bunurilor comune.

Este de reţinut că aceste cote de contribuţie se determină nu numai în funcţie de aportul de ordin material la achiziţionarea bunurilor comune – indicat de veniturile fiecăruia dintre soţi, ci în funcţie de totalitatea mijloacelor materiale folosite pentru funcționarea familiei. (..)

Din analiza contractului de donaţie şi a extraselor de cont aferente conturilor reclamantului şi al mamei sale, instanţa de apel a reţinut că apelantul a achitat avansul de 8.500 EUR din resurse proprii, reprezentând donaţia făcută de mama sa prin contractul de donaţie.

Aşadar, în condiţiile în care s-a reţinut că părţile au avut venituri egale în timpul căsătoriei, că au avut o contribuţie egală în gospodărie şi la creşterea şi educarea minorului, este evident că achitarea avansului de 8.500 EUR din resurse proprii, care reprezintă 23% din preţul imobilului, îi conferă apelantului o cotă de contribuţie mai mare la dobândirea imobilului.

Citeste mai mult  Suspendarea provizorie a executării silite

Mai mult decât atât, din probele administrate a rezultat că apelantul a fost cel care a plătit din resurse proprii, respectiv donaţia de la mama sa, ratele de credit din perioada convieţuirii părţilor şi ulterior până la momentul pronunţării hotărârii, aspect necontestat de pârâtă.

De altfel, chiar în cuprinsul contractului de donaţie s-a menţionat că suma de bani este donată pentru plata ratelor aferente contractului de credit contractat de către părţi.

Cu privire la sumele achitate cu titlu de rate, instanţa de apel reţine că pentru ratele achitate în timpul convieţuirii în fapt aceasta reprezintă o contribuţie proprie a apelantului la dobândirea imobilului. Numai în privinţa ratelor achitate de apelant după despărţirea în fapt a soţilor, apelantul are un drept de creanţă.

Având în vedere aceste aspecte, instanţa a constatat că apelantul a răsturnat prezumţia de egalitate a cotelor de contribuţie a soţilor, dovedind o contribuţie superioară la dobândirea bunului imobil, respectiv o contribuţie de 70%. (Tribunalul Galați, Secţia civilă, Decizia nr. 494 din 17 iunie 2015, portal.just.ro)

Cuvinte cheie: >