Curtea de Apel Targu Mures a sesizat ICCJ in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarea problema de drept: In interpretarea art. 1 alin. (2) rap. la art. 10 alin. (2), 102 alin. (2) şi (3) şi 281 alin. (2) C. proc. pen., in situatia in care este invocata nulitatea absoluta cu consecinta excluderii unor mijloace de proba, este respectat dreptul la un proces echitabil al inculpatului daca instanta se pronunta asupra nulitatii doar prin hotararea prin care solutionează si fondul cauzei?
In incheierea de sesizare a ICCJ se arata ca, in cauza, Curtea de Apel Tg. Mures este investita cu solutionarea ca ultima instanta, potrivit dispozitiilor art. 408 C.proc.pen. raportat la art. 551 C.proc.pen., a apelului formulat de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Targu Mures impotriva sentintei penale nr. 157 din 3 decembrie 2018 a Tribunalului Mures.
In cadrul solutionarii apelului, instanta a fost sesizata de inculpata prin avocat, cu cererea de constatare a nulitatii absolute si, pe cale de consecinta, de excludere a inregistrarii si consemnarii comunicatiilor inculpatei interceptate cu sprijinul Serviciului Roman de Informatii.
Instanta de apel este obligata sa solutioneze cererea inculpatei de Decizia nr. 26/2019 a Curtii Constitutionale, care dispune ca, atunci cand se pune problema ” efectuarii de acte procesuale in cadrul procesului penal de catre serviciile secrete”, ” Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti, precum si ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si unitatile subordonate vor verifica, in cauzele pendinte, in ce masura s-a produs o incalcare a dispozitiilor referitoare la competenta materiala si dupa calitatea persoanei a organului de urmarire penala, si vor dispune masurile legale corespunzatoare „.
In esenta, problema de drept care necesita lamurire priveste modul de solutionare a cererii formulate de inculpata, si anume: poate fi aceasta cerere solutionata prin decizia prin care instanta judeca apelul, ori cererea trebuie solutionata anterior deciziei, prin incheiere interlocutorie?
In principiu, instituirea unui termen inauntrul caruia se poate solicita excluderea probelor constituie o restrangere a drepturilor apararii. Apararea si acuzarea deopotriva sustin, insa, in cauza, ca instituirea unui termen inauntrul caruia se poate dispune excluderea probelor constituie o garantie necesara a acestor drepturi.
Curtea de Apel considera ca atat sustinerea, cat si argumentele aduse in sprijinul ei sunt discutabile.
De regula, potrivit noului Cod de procedura penala, legalitatea si loialitatea probelor sunt verificate in camera preliminara, iar in faza judecatii probele obtinute in mod nelegal nu mai pot fi excluse.
De la aceasta regula sunt recunoscute exceptii in cazul probelor obtinute prin mijloace neloiale sau lovite de nulitate absoluta. In aceste cazuri, probele pot fi excluse in cursul judecatii ca nelegal obtinute.
Sub imperiul vechiului Cod de procedura penala, era general acceptata si considerata echitabila procedura pronuntarii instantei cu privire la legalitatea si loialitatea probei odata cu decizia asupra fondului cauzei.
Pentru faza judecatii, noul Cod de procedura penala, la fel ca vechiul Cod, nu prevede o etapa prealabila cercetarii fondului, in care sa fie dezbatuta si solutionata problema legalitatii probelor. Mai mult, ambele Coduri reglementeaza in mod similar procedura cailor de atac, finalizate cu decizii prin care sunt examinate toate problemele de legalitate sau temeinicie ale hotararii si ale incheierilor premergatoare.
Nu exista, asadar, vreun temei in textul legii procesuale care sa impuna ca, sub noul Cod de procedura penala, legalitatea mijloacelor de proba sa fie examinata in alt loc decat cel in care era examinata sub vechiul Cod. Acest loc este, in cazul in care judecata se afla in etapa apelului, decizia prin care este judecat apelul.
Potrivit inculpatei, logica noului Cod de procedura penala cere un moment procesual distinct in cadrul fazei judecatii, care sa aiba ca obiect legalitatea obiectelor.
Instanta de apel apreciaza ca logica noului Cod de procedura penala nu cere un astfel de moment procesual distinct.
Curtea de apel apreciaza ca, in cazul constatarii nulitatii absolute a actelor de efectuare a interceptarilor si inregistrarilor, dispunerea masurilor legale corespunzatoare de catre instanta de apel, potrivit Deciziei nr. 26/2019 a Curtii Constitutionale, poate fi facuta, in functie de imprejurarile cauzei, prin hotararea prin care instanta solutioneaza fondul cauzei.
Ca urmare, opinia completului de judecata al Curtii de Apel Tg. Mures este ca intrebarea care face obiectul sesizarii Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala trebuie sa primeasca un raspuns afirmativ.
Cuvinte cheie: apel > dreptul la un proces echitabil > noul cod de procedura penala > nulitate absoluta > probe obtinute in mod nelegal
