Prejudiciu de imagine adus de către polițist unei persoane urmărite penal

Fotografierea unei persoane suspectate de săvârșirea unei fapte penale, legată la mâini, așezată pe pardoseală, cu o curea pe lângă gât și, ulterior, distribuirea fotografiei fără acordul acesteia sunt fapte de natură a crea un prejudiciu de imagine persoanei.

Extras din considererentele sentinței civile nr. 277/2019 a Tribunalului Vaslui:

”Reclamantul MI, în contradictoriu cu pârâții MA și Inspectoratului Județean de Poliție Vaslui, a solicitat obligarea celor doi pârâți, în solidar, la plata sumei de 100.000 euro cu titlu de daune morale. S-a solicitat și plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, a arătat reclamantul că la data de 17 aprilie 2018, alertat de strigătele unei persoane de sex feminin de la un magazin din apropierea restaurantului „Nobili”, ce susținea că din magazin a fost sustras un cartuș de țigări, pârâtul MA a văzut doi tineri fugind pe __ aceștia fiind _și reclamantul MI.

După urmărire și prindere, pârâtul MA a procedat la imobilizarea sa, însă pentru efectuarea acestei operațiuni, pârâtul MA nu a folosit mijloacele specifice de imobilizare, ci l-a legat de gât cu o curea, conducându-l, în acest fel, prin oraș, la sediul poliției. Ajuns aici, înainte de a-1 preda colegilor de la Serviciul de Investigații Criminale, pârâtul MA l-a obligat să stea pe pardoseală, cu aceeași curea legată de gât, deși era imobilizat cu cătușe, având mâinile la spate și neprezentând niciun pericol pentru viața sau integritatea fizică a sa sau a colegilor săi.

Mai mult decât atât, deși în calitatea sa de lucrător de poliție avea obligația de a respecta prezumția de nevinovăție a oricărei persoane suspectate de săvârșirea unei infracțiuni, numitul MA s-a fotografiat în sediul poliției, având un aer de superioritate, folosindu-se de acesta ca de obținerea unui „trofeu”, toate aceste fotografii fiind publicate în ziarul local „Vremea Nouă” în edițiile din datele de 19 și 20 aprilie 2018.

Prin toate aceste acțiuni și atitudini a numitului MA a apreciat că acesta a depășit cu mult procedura prevăzută de lege în cazul prinderii și imobilizării persoanelor suspectate de săvârșirea unor infracțiuni, cauzându-i atât suferințe fizice, cât și psihice. (…)

Deliberând asupra cauzei civile, Tribunalul constată următoarele:(…)

Reclamantul a fost fotografiat de către pârâtul M și de către alte persoane, pe parcursul acestei proceduri de conducere la sediul poliției. Trei dintre fotografii au apărut în cotidianul „Vremea Nouă”.

În imaginile video furnizate de IPJ Vaslui, se observă că în timp ce reclamantul se afla în poziția șezut, cu mâinile imobilizate și cureaua trecută pe sub braț și pe lângă partea stângă a gâtului, pârâtul MA a scos telefonul personal și l-a fotografiat pe reclamant (în continuare, fotografia nr.1)(…)

Citeste mai mult  Reducerea onorariului de avocat

Tribunalul notează că fotografierea reclamantului în aceste circumstanțe, legat la mâini, așezat pe pardoseală, cu o curea pe lângă gât, nu a fost necesară vreunei anchete penale desfășurată în legătură cu cercetarea reclamantului ori a pârâtului.

Instanța nu a putut stabili cu certitudine cine a realizat fotografierea reclamantului, din spate, în momentul în care a fost condus la magazin pentru a fi identificat de vânzătoare, dar în mod cert, pârâtul M și doi agenți de poliție sunt cei care l-au însoțit pe acesta, astfel că cercul persoanelor care ar fi putut realiza această fotografie este restrâns ( în continuare, fotografia nr.2).

Cea de-a treia fotografie apărută în presă, în care apar reclamantul și pârâtul împreună, a fost realizată de către un coleg de-al pârâtului M, la sediul Poliției Municipiului Vaslui, în acel moment fiind prezenți numeroși polițiști, întrucât se efectua un schimb de tură. Din imagine rezultă, fără dubiu, că această fotografie a fost realizată cu acordul polițistului pârât, care, prin poziția corpului, cu o mână ținându-l pe reclamant și privind zâmbitor spre obiectiv, pare foarte cooperant cu autorul fotografiei ( în continuare, fotografia nr.3).

Pârâtul MA a recunoscut la interogatoriul instanței faptul că a postat fotografia nr.1 pe WhatsApp, în cadrul unui grup profesional privat. (…)

Potrivit Legii 260/2002 privind Statutul polițistului, art. 45 alin. (2) „ Polițistul poate prezenta în public, numai în condițiile stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor, informații și date obținute în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau poate face comentarii referitoare la astfel de date și informații, dacă prin acestea nu este încălcat principiul prezumției de nevinovăție ori nu sunt lezate dreptul la propria imagine, demnitatea, viața intimă, familială ori privată a persoanei sau nu este prejudiciată finalizarea urmăririi penale într-o cauză aflată în curs de cercetare ori de judecare .”

Pârâtul M a invocat caracterul privat al aplicației WhatsApp și faptul că fotografia nr.1 a fost distribuită pe un grup profesional din care fac parte majoritatea polițiștilor rutieri din județ.

În ceea ce privește caracterul privat al aplicației WhatsApp, Tribunalul apreciază că acesta este mult diluat în situația în care o postare este făcută pe un astfel de grup.

WhatsApp este un serviciu de mesagerie care le permite utilizatorilor să trimită gratuit mesaje de pe telefonul mobil, prin intermediul conexiunii la internet, persoanelor ale căror date de contact sunt salvate în agendă.

Orice utilizator al acestei aplicații poate crea un grup și invita participanții în grup prin distribuirea unui link. Linkurile de invitație pot fi redirecționate către alte persoane. Dacă se întâmplă acest lucru, persoanele care au primit linkul redirecționat se vor putea alătura grupului fără ca administratorul să-și dea acordul, așa cum rezultă din informațiile puse la dispoziție de proprietarii aplicației, pe site-ul https:// faq.whatsapp.__ că un participant la un grup generat pe What s App, nu are un control efectiv asupra informațiilor pe care le postează și că ac estea pot fi ușor distribuite ( redirecționate) către alte persoane. Aceasta este și situația în cazul grupului profesional despre care a menționat pârâtul M. Că este așa, rezultă și din faptul că toate cele trei fotografii au ajuns să fie publicate în presă. (…)

Citeste mai mult  Vânzarea bunului altuia. Neexecutarea obligaţiei vânzătorului

De protecția autorităților, trebuie să se bucure și persoana care este urmărită penal, în aceeași măsură ca o persoană obișnuită. Aceasta înseamnă că trebuie făcută o distincție clară între fapta polițistului de a-l prinde pe reclamant, suspectat de săvârșirea unei infracțiuni flagrante și fapta de a-l fotografia și ulterior, de a distribui fotografia, fără acordul său.(…)

În ceea ce privește existența unui prejudiciu, instanța apreciază că apariția fotografiei nr. 1 și a fotografiei nr.3, în presă, imagini realizate și publicate fără acordul reclamantului, a fost de natură a crea un prejudiciu de imagine acestuia, întrucât nu se justifică în vreun fel prezentarea în postura în care se afla acesta la momentul în care a fost condus la sediul poliției, fiind o ingerință în dreptul reclamantului la viață privată, drept garantat atât de legislația internă, cât și de cea europeană.

Și dacă instanța admite că imobilizarea reclamantului a fost necesară și nu i-a produs în sine un prejudiciu, apariția unor imagini, în public, respectiv în presă, într-o astfel de poziție este umilitoare și nu se justifică.

Despre fotografia nr.2, instanța apreciază că nu a fost de natură să compromită dreptul la imagine al reclamantului întrucât nu se observă fața acestuia, fiind o fotografie execută din spatele reclamantului, iar acesta n-ar fi putut fi identificat în mod direct de către public.

A treia condiție a răspunderii civile delictuale se referă la existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu. (…)

Instanța notează că, pe lanțul evenimentelor, pornind de la momentul realizării fotografiilor și până la expunerea publică a acestora, au fost implicate mai multe persoane și nu doar pârâtul M. Cu certitudine, expunerea publică a reclamantului a determinat prejudicierea acestuia. Prejudiciul a fost unul de imagine și, în mod evident, presa care a publicat aceste fotografii are rolul său în crearea lui. Ziariștii nu s-au preocupat nici în cea mai mică măsură să asigure protecția vieții private a reclamantului, ceea ce ar fi fost extrem de facil pentru ei, prin aplicarea unei benzi negre, care să acopere fața acestuia. Nu poate fi însă negată contribuția pârâtului M, la crearea acestui prejudiciu, favorizând producerea lui, întrucât fără faptele sale de a fotografia reclamantul în postura în care a fost încătușat, de a se fotografia alături de acesta, nu ar fi existat posibilitatea concretă de a se realiza efectul păgubitor. Rezultă că acțiunile sale, deși nu pot fi apreciate ca fiind directe, ci doar mediate, au dobândit un caracter cauzal.

Citeste mai mult  Anulare proces verbal de control întocmit de ITM. Relevanța momentului efectuării instructajului la locul de munca sub aspectul încheierii contractului individual de muncă

Existența vinovăției celui ce a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat, este o altă condiție a răspunderii civile delictuale.

Este adevărat că legiuitorul a prevăzut că răspunderea este antrenată și pentru cea mai ușoară culpă, însă forma și gradul de vinovăție sunt extrem de importante, în special atunci când trebuie stabilite despăgubirile.

În ceea ce îl privește pe pârâtul M, Tribunalul apreciază că acesta a acționat mai mult din mândrie profesională, neurmărind nici un moment producerea unui prejudiciu reclamantului. Instanța admite că circumstanțele în care s-au produs faptele (prinderea și conducerea la sediul poliției a unei persoane suspectate de săvârșirea unei fapte penale) sunt onorabile pentru polițistul pârât, acesta având motive pentru a se simți mândru de realizarea sa profesională (aspect care se observă și din modul în care a pozat colegului său, la sediul Poliției Municipiului Vaslui).

Totuși, pârâtul a acționat cu imprudență atunci când a postat fotografia pe un grup WhatsApp larg asupra căruia nu avea controlul distribuirii informațiilor (potrivit susținerilor sale erau participanți la grup majoritatea polițiștilor rutieri din județ) și atunci când a acceptat să pozeze alături de reclamantul încătușat și acesta pentru că obligația organelor de poliție de a acționa și în timpul liber nu legitimează încălcarea normelor care garantează dreptul la imagine al oricărei persoane.

La stabilirea despăgubirii prejudiciului de imagine al reclamantului, Tribunalul are în vedere faptul că legătura dintre raportul de cauzalitate între fapta ilicită a pârâtului și prejudiciu este una mediată și că vinovăția transpare din lucrările dosarului ca îmbrăcând forma imprudenței.

În ceea ce îl privește pe celălalt pârât, Inspectoratul de Poliție al Județului Vaslui ( ISJ Vaslui), acesta are calitate de comitent în raport de pârâtul M, care este prepusul său. (…)

Pentru aceste considerente, în raport de circumstanțele faptelor, Tribunalul apreciază că se impune plata către reclamant a sumei de 1.000 de lei cu titlu de daune morale.” (Tribunalul Vaslui, Sentința civilă nr. 277 din 1 aprilie 2019, www.rolii.ro)

Cuvinte cheie: > > > >