Prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002 nu pot fi invocate pe calea contestaţiei la executare

26 iunie 2018 Drept Penal Jurisprudenta

Prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002 pot fi invocate numai cu ocazia soluţionării pe fond a cauzei, iar nu pe calea contestaţiei la executare.

”Pe rolul Tribunalului Galaţi a fost înregistrată contestaţia la executare formulată de condamnatul B.D.M., prin care solicita reducerea pedepsei pe care o execută.

În motivarea cererii condamnatul a arătat că prin sentinţa penală nr. 311/16.05.2017 a Tribunalului Galaţi, modificată și definitivă prin decizia penală nr. 133/A/06.02.2018 a Curții de Apel Galați, a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 8 ani și 8 luni închisoare. În timpul judecării cauzei, a formulat mai multe denunţuri, înregistrate la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, respectiv Parchetul de pe lângă Judecătoria Liești.

Analizând materialul probator existent la dosarul cauzei, instanţa reţine că aplicarea dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 68/2002 referitoare la beneficiul reducerii la jumătate a limitelor de pedeapsa este o chestiune de fond, ce trebuia avută în vedere de instanță la individualizarea judiciară a pedepsei, ca un criteriu obiectiv. Aplicarea acestor prevederi legale are consecințe asupra limitelor de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea dedusă judecății, în sensul reducerii la jumătate a acestora și stabilirii unei pedepse între aceste limite în procesul complex al individualizării pedepsei realizat cu ocazia judecării pe fond a cauzei.

Citeste mai mult  Incidenţa regulilor de concurenţă în cazul activității notariale

Împrejurarea că ulterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru reținerea prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, nu este în măsură să conducă la admiterea contestației ce formează obiectul prezentei cauze, întrucât este inadmisibil ca pe această cale să se procedeze la o nouă individualizare a pedepsei.

În același sens a statuat și ÎCCJ într-o decizie de speță (I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 1478 din 7 martie 2006) potrivită căreia prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002 pot fi invocate numai cu ocazia soluţionării pe fond a cauzei, pentru a se aprecia dacă în raport cu denunţul formulat s-au putut descoperi și trage la răspundere penală persoanele care au săvârșit infracţiunile grave arătate de către denunţător, iar nu pe calea contestaţiei la executare, după ce denunţătorul a fost condamnat printr-o hotărâre definitivă și se află în executarea pedepsei.

Și în literatura de specialitate au fost formulate aceleași opinii potrivit cărora nereținerea cauzei legale de reducere a pedepsei prevăzută de art. 15 din Legea nr. 143/2000, respectiv cea prevăzută de art. 19 din Legea nr. 682/2002 nu poate fi invocată pe calea contestației la executare, acestea neavând natura unor cauze de micșorare a pedepsei în sensul art. 598 alin. 1 lit. d Cod procedură penală (Mihail Udroiu, Procedură penală partea specială, fila 782).

Citeste mai mult  Detinerea a doua permise de conducere

Un argument în plus în sprijinul celor enunțate mai sus îl constituie decizia nr. 3/28.02.2018 pronunțată de ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. În motivarea acestei decizii, ÎCCJ definește natura juridică a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, republicată: Fiind esenţialmente orientată spre individualizarea uneia sau mai multor pedepse, aplicabile pentru fapte determinate comise de martor (fie descoperite deja de organele judiciare la data formulării denunţului, fie aduse la cunoştinţa acestora de către martorul însuşi), cauza legală de atenuare nu are, prin urmare, o existenţă juridică autonomă, ci este integrată unui proces penal determinat, având ca obiect fapte clar individualizate, comise de martorul denunţător la data formulării denunţului.

O atare concluzie este susţinută, sub un prim aspect, de interpretarea gramaticală a sintagmei „şi care a comis o infracţiune, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecăţii denunţă şi facilitează” inserată în cuprinsul art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, republicată. Prin folosirea conjuncţiei „iar” se relevă legătura de tip consecvenţional între infracţiunea comisă de martor (ce are, în contextul normativ analizat, semnificaţia unei cauze), pe de o parte, şi procesul penal declanşat pentru acea infracţiune (expresie a efectului produs), pe de altă parte.

Citeste mai mult  Trafic de influenţă vs înşelăciune

Față de cele expuse mai sus, instanța urmează să respingă ca nefondată contestația la executare formulată de petentul-condamnat B.D.M.” (Tribunalul Galați, Sentința penală nr. 245 din 22 mai 2018, portal.just.ro)

Update: Soluția instanței de apel

Cuvinte cheie: > >