”În faţa instanţei de validare are loc o adevărată dezbatere, deoarece deşi, în principiu, aceasta nu face decât să aducă la îndeplinire titlul executoriu pe baza căruia s-a înfiinţat poprirea, debitorul poate invoca orice împrejurări ulterioare obţinerii titlului, de natură să reducă sau să anihileze creanţa ce se execută, iar terţul poprit se poate apăra, ca şi cum s-ar judeca numai cu creditorul său, adică cu debitorul poprit, invocând fie inexistenţa debitului, fie stingerea acestuia.
Literatura de specialitate şi practica judiciară sunt în sensul că atât debitorul cât şi terţul poprit îşi pot formula obiecţiile prin apărări şi excepţii, în faţa instanţei de validare administrând toate probele admise de lege, fără a fi, deci, necesar să formuleze, întotdeauna, o contestaţie la poprire.
A nu admite asemenea apărări ar însemna să se golească de conţinut procedura validării.” (Decizia civilă nr. 295/R din 19.06.2018 a Curţii de Apel Galaţi, portal.just.ro)
Cuvinte cheie: poprire > titlu executoriu
