Răspunderea civilă delictuală pentru comentarii defăimătoare. Bază factuală suficientă

8 noiembrie 2016 Drept Civil Jurisprudenta

”Prin cererea din data de 02.06.2014, reclamantul D.I.R. a chemat în judecată pe pârâtul P.E., solicitând să se constate încălcarea dreptului reclamantului la demnitate, onoare, reputaţie şi viaţă privată, obligarea acestuia din urmă la plata sumei de 60 000 lei, reprezentând daune morale, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, s-a arătat că, în urma postării din data de 09.12.2013 de către o utilizatoare pe pagina sa personală de Facebook a pârâtului a unei ştiri cu privire la un memoriu împotriva fuziunii …, instituţie a cărei conducere o deţine reclamantul în calitate de manager, cu …, pârâtul a avut o conduită ilicită concretizată prin postarea în spaţiul public de comentarii defăimătoare la adresa reclamantului şi a soţiei acestuia în cadrul reţelei de socializare Facebook, atât pe pagina personală a pârâtului cât şi pe paginile altor persoane. (…)

Analizând actele si lucrarile dosarului, instanţa constată că în cauză nu sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale, pentru motivele ce vor fi expuse în continuare:

Fapta ilicită reprezintă orice faptă prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparţinând altei persoane.

Citeste mai mult  Accesarea ilegală a unui cont de Facebook și schimbarea parolei de acces. Consecințe penale

În aprecierea caracterului ilicit al faptei, instanţa va avea în vedere circumstanţele cauzei prin prisma normelor de drept intern cât şi a jurisprudenţei Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

Libertatea de exprimare este apărată de articolul 10 din Convenţie şi ocupă un loc aparte între drepturile garantate de aceasta.

Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului este constantă în a aprecia că afirmaţiile critice facute la adresa oamenilor politici, cu functii publice sau de conducere in structuri importante, beneficiază de o protecţie maximă, justificată prin prisma dreptului opiniei publice de a fi informată cu privire la chestiunile ce prezintă interes public.

In speţa de faţă, fapta pretins ilicita cauzatoare de prejudicii consta in comunicarea în cadrul reţelei de socializare Facebook, la data de 09.12.2013, de comentarii defăimătoare la adresa reclamantului şi a soţiei acestuia ca reactie a unei ştiri cu privire la un memoriu împotriva fuziunii …, instituţie in cadrul careia reclamantul deţinea calitatea de manager, cu ….

Comentariile invocate de catre reclamant se refera, in principal, la acuzatii de savarsire a unor fapte ilegale de catre reclamant, in aceasta calitate: „ilegalitatile incep din luma martie”, „matrapazlacurile ilegale” si la obtinerea de foloase din aceste activitati ilegale: „ ce din salariu de director si indemnizatie de crestere a copilului poti sa cumperi un Audi A8”.

Citeste mai mult  Întreruperea termenului de prescripție. Recunoașterea voluntară a dreptului

In primul rand, avand in vedere calitatea reclamantului de director al …, acesta este dator a se supune, în mod inevitabil, unui control mai strict al faptelor sale, atât din societăţii civile, urmând astfel a da dovadă de mai mare toleranţă în privinţa comentariilor comunicate publicului în ceea ce priveşte acţiunile sale, realizate în functia de conducere a unui organ de stat.

Instanta retine ca sustinerile paratului si deductiile comunicate in cadrul retelei de socializare au o baza factuala suficienta, faptele ilegale fiind imputate reclamantului nu numai in cadrul acestei retele de socializare ci si in cadrul unor denunturi oficiale pe care paratul, in calitate de angajat al …, le-a adresat, dupa cum rezulta din inscrisurile de la dosar, Presedintelui Curtii de Conturi, Ministrului Culturii si Patrimoniului National, Presedintelui Romaniei, Primului-Ministru si au avut corespondent in realitate prin inceperea urmaririi penale si trimiterea in judecata a reclamantului pentru 13 fapte penale de fals in declaratii, abuz in serviciu si conflict de interese, astfel cum rezulta din rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Sector 1 Bucuresti din data de 22.06.2015.

Citeste mai mult  Mandatul avocatului numit în calitate de curator special vs mandatul avocatului care reprezintă partea în calitate de reprezentant convenţional

In privinta comentariului la adresa sotiei reclamantului pe care paratul a numit-o „balerina”, demersul pâratului este de natura sa lezeze cel mult onorarea si demnitatea sotiei reclamantului, care nu are calitatea de reclamant in prezenta cauza, iar, in privinta reclamantului, comentariul nu este de natura sa aduca o atingere serioasa vietii private a acestuia.

Constatand că reclamantul nu a dovedit, în condiţiile art. 1157 c.civ. existenţa unei atingeri aduse onoarei sau reputaţiei sale, in conditiile in care ii revenea acestuia sarcina de sa administra mijloace de probă de natură a revela existenţa unui prejudiciu moral, concretizat în ştirbirea onoarei şi reputaţiei de care acesta se bucură în cadrul societăţii, instanta urmeaza sa respinga acţiunea reclamantului ca neîntemeiată.” (Judecătoria Sectorului 1 București, Sentința civilă nr. 6560/2016, portal.just.ro)

Cuvinte cheie: > >