Proiectul de lege privind ratificarea Convenției Consiliului Europei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, „Convenția de la Istanbul”, al cărui scop este prevenirea agresiunilor, protecția victimelor și trimiterea în judecată a agresorilor, a fost aprobat de Guvern în ședința din 23 septembrie 2015.
România a semnat Convenția la 27 iunie 2014.
Documentul reprezintă primul tratat internaţional care conţine o definiţie a genului şi recunoaşte că femeile şi bărbaţii nu sunt doar diferenţiaţi din punct de vedere biologic, ci că există o categorie a genului, definită social, care le conferă acestora roluri şi comportamente specifice. Potrivit acestuia, violența familială și cea împotriva femeilor, în special, reprezintă o violare a drepturilor omului și o formă de discriminare.
Convenția de la Istanbul propune crearea unor mecanisme care să garanteze protecția victimelor, să crească gradul de conștientizare a efectelor acestui fenomen, să prevină și să combată toate formele de violență.
Convenția introduce sancțiuni penale și/sau juridice pentru acte de violență psihică și fizică, molestări psihologice insistente ce violează intimitatea, dar și pentru căsătoria forțată, mutilarea genitală a femeilor, violența sexuală (inclusiv violul), hărțuirea sexuală, avortul forțat și sterilizarea forțată. În plus, vor fi recunoscute drept infracțiuni, atunci când sunt comise intenționat, înlesnirea sau complicitatea și tentativa comiterii unui act de violență. În cadrul unei proceduri penale inițiate nu vor fi considerate justificări ale acestor acte cultura, obiceiul, tradiția, religia sau onoarea.
Mai mult, următoarele circumstanțe vor fi considerate agravante:
– Infracțiuni comise împotriva unui(ei) fost(e) sau actual (e) soț(ii) ori partener(e), de un membru de familie sau o persoană care a abuzat de puterea sa;
– Infracțiuni comise în mod repetat;
– Infracțiuni comise împotriva unei persoane vulnerabile;
– Infracțiuni comise împotriva sau în prezența unui copil;
– Infracțiuni comise de una sau mai multe persoane care acționează împreună;
– Infracțiuni precedate sau acompaniate de nivele extreme de violență;
– Infracțiuni comise cu utilizarea unei arme;
– Infracțiuni ce au avut ca urmări vătămări fizice sau psihice ale victimei;
– Agresori condamnați anterior.
Totodată, Convenția interzice soluționarea extrajudiciară a litigiilor obligatorii, inclusiv medierea și concilierea, referitoare la toate formele de violență.
De asemenea, se stipulează o serie de măsuri privind protecția victimelor prin informare, servicii de asistență generală, asistență în plângerile individuale/colective prin asigurarea unor servicii specializate, înființarea de adăposturi corespunzătoare, organizarea unor linii telefonice de urgență 24 de ore din 24, înființarea de centre de sesizare și sprijin a cazurilor de criză în urma violului, implementarea unor servicii de protecție și asistență pentru martorii copii, precum și constituirea cadrului în care o persoană martoră la comiterea unor acte de violență să fie încurajată să raporteze acest lucru autorităților competente.
La nivelul cooperării internaționale, semnatarii Convenției se angajează să colaboreze în prevenirea, combaterea și urmărirea în justiție a tuturor formelor de violență și vor dezvolta proceduri de primire și servicii de sprijin pentru solicitanții de azil, sensibili la dimensiunea de gen, inclusiv determinarea statutului de refugiat și solicitarea protecției internaționale.
Prevederile Convenției vor fi aplicabile României la trei luni de la depunerea documentului oficial de ratificare la Secretarul General al Consiliului Europei.
Cuvinte cheie: Conventia de la Istanbul > protectia victimelor > violenta in familie
