Redeschiderea procesului penal. Analiza condiţiei privind citarea la proces

12 august 2015 Drept Penal Jurisprudenta

Din prevederile art. 466 din Codul de procedură penală rezultă că o persoană condamnată are deschisă această cale extraordinară de atac, dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiţii: prima – să nu fi fost citată la proces şi a doua- să nu fi luat la cunoştinţă în niciun alt mod oficial despre acesta, chiar dacă nu a fost citată.

Curtea reţine că analiza condiţiei privind citarea la proces trebuie efectuată ţinând cont de prevederile legale ce o reglementează. Astfel, din moment ce legea (art. 466, alin. 2 din Codul de procedură penală) nu distinge după cum citarea s-a făcut prin înmânarea citaţiei destinatarului, unui reprezentant al acestuia sau prin afişare, singura condiţie care se desprinde este aceea ca citarea să se facă în mod legal.

Din probele dosarului rezultă că citarea condamnatului  s-a făcut în mod legal, iniţial la adresa indicată în cursul urmăririi penale, iar ulterior, în lipsa unor date privind noua adresă, prin afişare la sediul Consiliului Local.

Dacă s-ar aprecia că doar persoana care a primit citaţia personal a fost „citată” în sensul art. 466, alin. 2 din Codul de procedură penală această interpretare ar conduce la totala ineficienţă a celorlalte moduri legale de citare şi implicit a soluţiei pronunţate. Astfel, condamnatul ar avea deschisă această cale extraordinară de atac, iar soluţia pronunţată ar fi desfiinţată de drept, în condiţiile art. 469, alin. 7 din Codul de procedură penală, atunci când nu a primit personal citaţia sau atunci când a fost citat prin afişare şi, în toate cazurile, a ales să nu se prezinte la proces.

Citeste mai mult  Excepțiile inadmisibilității și nulității recursului

Raportând conţinutul dispoziţiilor art. 466 alin 1 şi 2 Cod procedură penală la probele dosarului, Curtea apreciază că apelantul condamnat nu poate beneficia de redeschiderea procesului penal, întrucât a avut cunoştinţă că împotriva sa se derulează o procedură judiciară, deoarece a fost audiat nemijlocit de organele de urmărire penală, ba
mai mult, i s-a prezentat şi materialul de urmărire penală, acesta învederând textual „recunosc şi regret săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina mea, neavând alte cereri de formulat şi nici probe de solicitat în apărarea mea. Îmi menţin declaraţiile date anterior”.

În faţa procurorului, apelantul avea posibilitatea de a preciza că şi-a schimbat sau urmează a-şi modifica adresa de domiciliu sau reşedinţa, sens în care Judecătoria putea să-l încunoştinţeze, în sensul citării de la noua adresă ce o avea.

Rezultă astfel fără dubiu că în urma declaraţiilor de la parchet a luat cunoştinţă în mod oficial că este inculpat pentru înşelăciune şi uz de fals, i s-a şi prezentat materialul de urmărire penală, a fost încunoştinţat că dosarul va fi remis spre judecare instanţei de fond, dovedindu-se astfel că a ştiut de proces, însă apelantul nu a putut proba în faţa instanţei de control judiciar că a lipsit în mod justificat de la soluţionarea pricinii şi că nu a putut aduce la cunoştinţa judecătorilor motivul împiedicării prezenţei sale nemijlocite în faţa lor.

Citeste mai mult  Camera preliminară. Provocarea inculpatului de către denunțător

Pentru motivele ce preced, rezultă fără îndoială că apelantul a luat la cunoştinţă de derularea procesului penal faţă de el  şi cu toate acestea nu s-a prezentat în faţa instanţei de fond pentru a fi audiat, nici nu a apreciat ca oportună încunoştinţarea magistraţilor de schimbarea adresei, iar pe de altă parte nu a putut dovedi că a lipsit în mod justificat de la soluţionarea pricinii, fiind într-o imposibilitate obiectivă de aducere la cunoştinţa
instanţei a motivului absenţei sale. (Curtea de Apel Cluj, Secţia penală, decizia nr. 788/A din 1 octombrie 2014, www.curteadeapelcluj.ro )

Citiți AICI toate articolele publicate de Legal Land pe tema redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate.

Cuvinte cheie: >