Repunerea în termenul de exercitare a căii de atac. Motive temeinic justificate

10 august 2016 Drept Civil Jurisprudenta

Prin cererea de repunere în termenul de exercitare a recursului, recurentul X a menţionat că solicită repunerea în termen cu privire la calea de atac declarată după expirarea termenului prevăzut de lege de 5 zile de la pronunţare deoarece a fost necesar să găsească un interpret de limbă rar întâlnită pentru a putea face o apărare calificată, aceasta fiind singura limbă pe care o cunoaşte.

Ca temei al cererii de repunere în termen, recurentul a invocat dispoziţiile art 20 alin 2 din Constituţie, cele ale Convenţiei privind Statutul de Refugiaţilor din 1951, Protocolul de la New York din 1967, Legea nr 122/2006.

Faţă de cererea de repunere în termenul de declarare a recursului, instanţa a apreciat-o ca întemeiată, date fiind dispoziţiile art 186 alin 1Cpc cf cărora, atunci când partea care a pierdut un termen procedural dovedeşte că aceasta s-a datorat unor motive temeinic justificate poate cere repunerea în termen. Motivul invocat de recurent prin cerere a constat în aceea că nefiind cunoscător al limbii române a trebuit să facă apel la un traducător. Deoarece în Galaţi nu există un interpret de limbă rar întâlnită a fost nevoit să apeleze la translatorul pe care l-a avut şi la judecata în primă instanţă. Susţinerile recurentului au fost dovedite şi de referatul instanţei de fond din data de… din care rezultă că Y , singurul interpret autorizat de limbă rar întâlnită nu s-a putut prezenta la termenul din data de … deoarece locuieşte la Bucureşti, timpul de deplasare fiind prea mare , la fel şi costurile.

Citeste mai mult  Daune morale pentru concediere nelegală. Acumularea de restanţe la rambursarea creditului ipotecar

Aşa cum rezultă şi din încheierea din data de …, traducătorul Z se afla la o altă instanţă, situată la mare depărtare, apreciind că la termenul următor menţionat se va prezenta la Tribunalul Galaţi pentru a efectua traducerea.

Faţă de cele menţionate , instanţa a apreciat ca întemeiat motivul pentru care recurentul a declarat şi motivat recursul cu depăşirea celor 5 zile de la pronunţare şi a admis cererea de repunere în termenul de recurs.

Referitor la excepţia tardivităţii formulării recursului, instanţa a apreciat-o ca neîntemeiată şi a respins-o, având în vedere motivaţia expusă la admiterea cererii de repunere în termen, dat fiind faptul că cele două aspecte se exclud reciproc, neputând coexista (repunerea în termen, respectiv respingerea ca tardiv a recursului).
(Tribunalul Galaţi Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, Decizia nr. 44/21.07.2016, portal.just.ro)

Cuvinte cheie: > > >