Group 1

RIL admis ref cererea de suspendare a executării provizorii

22 iulie 2015 Drept Civil Jurisprudenta

22 iulie 2015: Decizia ICCJ (nr. 8/2015) cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 450 alin. (5) raportat la art. 998-1000 din Codul de procedură civilă şi ale art. 54 din Legea nr. 304/2004, cu referire la compunerea completului de judecată, tipul hotărârii care se pronunţă şi calea de atac căreia îi este supusă hotărârea pronunţată a fost publicată în Monitorul Oficial cu numărul 539 din 20 iulie 2015.

În considerente, ICCJ a reținut că ”soluţiile diferite pronunţate de instanţe cu privire la compunerea completului au fost generate de modul în care a fost calificată cererea de suspendare provizorie a executării provizorii, drept principală sau incidentală.

Cererea de suspendare provizorie a executării provizorii, prin ordonanţă preşedinţială, prevăzută de art. 450 alin. (5) din Codul de procedură civilă, are caracterul unei cereri incidentale, ce se circumscrie definiţiei legale date prin art. 30 alin. (6) din Codul de procedură civilă acestei categorii de cereri.
Astfel, de esenţa cererilor incidentale este faptul că sunt formulate în cadrul unui proces în curs. Or, cererea de suspendare provizorie îndeplineşte aceste condiţii, întrucât se grefează atât pe cererea de apel, cât şi pe cererea de suspendare a executării provizorii, prevăzută de art. 450 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
De altfel, cererea prevăzută de art. 450 alin. (5) din Codul de procedură civilă nu ar putea fi formulată în cazul în care debitorul nu promovează calea de atac împotriva dispoziţiilor cuprinse în dispozitivul hotărârii primei instanţe, care se bucură de executorialitate provizorie de drept sau judecătorească, şi nici în lipsa cererii de suspendare a executării.
În virtutea acestui caracter exclusiv incidental şi ca efect al prorogării legale de competenţă, prin derogare de la prevederile art. 998 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe în primă instanţă asupra fondului dreptului, cererea prevăzută de art. 450 alin. (5) din acelaşi Cod se judecă de instanţa de apel.
Întrucât cererea de suspendare provizorie a executării provizorii nu se introduce pe cale principală, ci este o cerere exclusiv incidentală, de competenţa tribunalului sau curţii de apel, ca instanţă de apel, compunerea completului care o judecă este cea prevăzută pentru calea de atac a apelului.

Citeste mai mult  Factura completata de o persoana care a actionat fara mandat sau cu depasirea mandatului. Efecte

Potrivit art. 54 alin. (2) teza I din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, apelurile se judecă în complet de doi judecători.

Cât priveşte calea de atac căreia îi este supusă hotărârea pronunţată, (…) hotărârea dată asupra cererii de suspendare provizorie a executării provizorii nu este supusă niciunei căi de atac.(…)

Sintagma „prin ordonanţă preşedinţială”, regăsită în art. 450 alin. (5) din Codul de procedură civilă, nu înseamnă în mod necesar aplicarea tuturor normelor titlului VI din cartea a VI-a a Codului de procedură civilă, intenţia legiuitorului în elaborarea normei desprinzându-se din context, fiind suficientă, pentru ca trimiterea să nu fie lipsită de efecte, asigurarea finalităţii menţionate anterior.

Or, pentru determinarea contextului în care se interpretează norma de trimitere este esenţial a se observa că, în toate situaţiile, trimiterea are drept scop parcurgerea unei proceduri simplificate, rapide, de luare a unor anumitor măsuri provizorii, în cazuri urgente, într-o judecată de primă instanţă, în materii unde nu se prevede o procedură de aceeaşi natură.

Art. 450 alin. (5) din Codul de procedură civilă este singura situaţie în care, deşi există o asemenea procedură (respectiv cea din art. 719 alin. (7) din Codul de procedură civilă) în norma ce reprezintă dreptul comun, iar acea procedură (în sens nu numai de procedură de soluţionare, ci şi de regim al căii de atac împotriva hotărârii) este mai eficientă decât cea a ordonanţei preşedinţiale, legiuitorul a făcut, totuşi, referire la ordonanţa preşedinţială.

Citeste mai mult  Completarea hotărârii. Noțiunea de ”cerere în justiție”

În acest context, referirea menţionată nu poate fi înţeleasă în sensul lipsirii totale de efecte a procedurii (în sens larg) prevăzute de art. 719 alin. (7) din Codul de procedură civilă, cât timp aplicarea acestor din urmă prevederi conduce la adoptarea unor măsuri provizorii, într-un cadru mai eficient decât cel asigurat prin procedura ordonanţei preşedinţiale.

Astfel, deşi art. 450 alin. (5) din Codul de procedură civilă trimite la alin. (2) şi (3) din art. 719 din Codul de procedură civilă, alin. (7) din acelaşi articol reglementează o formă particulară de ordonanţă preşedinţială, iar prevederea privind imposibilitatea exercitării oricărei căi de atac corespunde mai bine urgenţei presupuse de suspendarea provizorie.

Printr-o asemenea interpretare teleologică a dispoziţiilor art. 450 alin. (5), coroborate cu prevederile art. 719 alin. (7) din Codul de procedură civilă, se poate considera că art. 719 alin. (7) este aplicabil în ceea ce priveşte calea de atac împotriva hotărârii ce produce efectele unei ordonanţei preşedinţiale, pronunţate într-un cadru în care au fost respectate caracteristicile esenţiale ale ordonanţei preşedinţiale.

Ca atare, suntem în prezenţa unei derogări de la dispoziţiile art. 1.000 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în sensul că hotărârea prin care se soluţionează cererea întemeiată pe art. 450 alin. (5) din Codul de procedură civilă nu este supusă vreunei căi de atac.

O asemenea soluţie nu decurge din adăugarea la lege, ci din interpretarea, permisă instanţei, a dispoziţiilor legale incidente, mai mult, este şi oportună, întrucât este de natură să înlăture dificultăţile ivite în practică în aplicarea integrală a prevederilor art. 997-1.002 din Codul de procedură civilă, prin parcurgerea căilor de atac prevăzute de art. 1.000 din Codul de procedură civilă, ce ar conduce la prelungirea procesului, cu atât mai mult cu cât este posibilă suspendarea executării ordonanţei preşedinţiale în cadrul apelului. Mai mult, de cele mai multe ori, calea de atac exercitată rămâne fără obiect prin soluţionarea cererii de suspendare a executării întemeiate pe art. 450 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Citeste mai mult  Conducere sub influența alcoolului. Utilitatea sporită a amenzii penale

Aşa cum s-a remarcat şi în doctrină, de cele mai multe ori, eventualul apel sau recurs exercitat ar deveni lipsit de obiect, întrucât, până la soluţionarea lui, cererea de suspendare a executării provizorii va fi rezolvată de completul care va judeca apelul împotriva hotărârii care se bucură de executare provizorie.

Cu privire la tipul hotărârii care se pronunţă, (…) aceasta nu poate fi decât o încheiere. (…)
Este adevărat că în literatura de specialitate se arată că în procedura specială a ordonanţei preşedinţiale instanţa se pronunţă printr-o hotărâre numită ordonanţă/ordonanţă preşedinţială, însă titlul VI din cartea a VI-a a Codului de procedură civilă, „Procedura ordonanţei preşedinţiale”, nu conţine vreo prevedere expresă în acest sens, iar art. 450 alin. (5) din Codul de procedură civilă nu face nici el vreo derogare. Or, art. 424 alin. (5) din Codul de procedură civilă permite doar o derogare expres indicată prin lege.”

***

În şedinţa din 27 aprilie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit în cauză, a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa şi, în consecinţă, a stabilit că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 450 alin. (5) raportat la art. 997 şi următoarele şi art. 719 alin. (7) din Codul de procedură civilă;

– cererea de suspendare provizorie se judecă de un complet format din doi judecători
– instanţa se pronunţă asupra cererii prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac.

Cuvinte cheie: > > > >