RIL admis. Ridicarea vehiculelor staționate neregulamentar nu poate fi reglementată prin hotărâri ale consiliilor locale

16 iulie 2015: Decizia ICCJ (nr. 9/2015) a fost publicată în Monitorul Oficial cu numărul 526 din 15 iulie 2015.

În considerente, Înalta Curte a reţinut că „este important de stabilit dacă termenul de „regulament” utilizat în cuprinsul art. 64 alin. (3) şi art. 97 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 se referă la regulamentul de aplicare a acestei ordonanţe sau are în vedere şi regulamente ce pot fi aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale. (…)

Noţiunea de „regulament” din cuprinsul celor două texte – art. 97 alin. (6) şi art. 64 alin. (3) din OUG nr. 195/2002 – se referă la Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002.

A două chestiune ce trebuie clarificată este legată de competenţa autorităţilor administraţiei publice centrale în raport cu a celor locale în materia supusă reglementării prin acest act normativ.(…)

În această materie, delimitarea competenţelor de reglementare se realizează, pe de o parte, pe baza actului normativ cadru care le instituie şi care, (…), face trimitere la „regulament”, în sensul de Regulament de aplicare a OUG nr. 195/2002.
Pe de altă parte, această delimitare se face şi prin raportare la sfera atribuţiilor autorităţilor administraţiei publice locale, stabilite prin lege, fie cu titlu de competenţe exclusive, fie cu titlu de competenţe partajate.

În privinţa ridicării vehiculelor staţionate/oprite neregulamentar pe partea carosabilă, competenţa de reglementare a autorităţilor administraţiei publice locale nu ar putea fi susţinută pe temeiul art. 128 alin. (1) lit. d) din OUG nr. 195/2002, întrucât aceste reglementări referitoare la regimul de acces, circulaţie, staţionare şi parcare pentru diferite categorii de vehicule se circumscriu unei competenţe de administrare a infrastructurii de transport rutier de interes local.

Citeste mai mult  Inexistenţa societăţii debitoare la data emiterii deciziei de antrenare a răspunderii solidare a administratorului acesteia

Or, ridicarea vehiculelor staţionate/oprite neregulamentar pe partea carosabilă, ca măsură tehnico-administrativă, accesorie unei fapte sancţionate contravenţional referitoare la nerespectarea regulilor de circulaţie pe drumurile publice, înţeleasă ca măsură de restabilire a ordinii publice, aparţine unei competenţe partajate a autorităţilor administraţiei publice locale, ceea ce presupune că atribuţiile de reglementare aparţin autorităţilor administraţiei publice centrale (Guvern), iar cele de executare, în concret, a măsurii, autorităţii administraţiei publice locale.

Se poate aprecia că autoritatea administrativă publică locală nu a fost abilitată de legiuitor de a reglementa o procedură efectivă pentru punerea în aplicare a măsurii tehnico- administrative privind ridicarea şi depozitarea în locuri special amenajate a vehiculelor staţionate/oprite neregulamentar pe partea carosabilă.

Cu atât mai mult, autorităţile administraţiei publice locale nu pot reglementa sancţiuni complementare, normele art. 5 alin. (4) din OG nr. 2/2001 fiind lipsite de echivoc sub acest aspect. Prin urmare, în condiţiile în care au fost adoptate hotărâri ale consiliilor locale pentru reglementarea unei proceduri de aplicare a măsurii tehnico-administrative de ridicare a vehiculelor staţionate/oprite neregulamentar pe partea carosabilă, acestea sunt lovite de nulitate.

Sancţiunea nulităţii intervine ca urmare a nerespectării competenţei de reglementare a autorităţilor administraţiei publice locale în această materie şi pentru încălcarea normelor de tehnică legislativă consacrate prin art. 4 alin. (3), art. 80 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora actele normative date în executarea legilor, ordonanţelor sau a hotărârilor Guvernului, inclusiv actele autorităţilor administraţiei publice locale, se emit în limitele şi potrivit normelor care le ordonă, şi prin art. 81 alin. (2) din acelaşi act normativ, potrivit cărora reglementările cuprinse în hotărârile consiliilor locale nu pot contraveni Constituţiei României şi reglementărilor din actele normative de nivel superior. (….)

Citeste mai mult  ANAF va putea să afle oricând cine deține domenii de internet „.ro”

Bineînţeles că autorităţile administraţiei publice au competenţa de a acţiona pentru organizarea executării şi executarea în concret a legii, ceea ce implică şi adoptarea, în acest scop, a unor reglementări specifice de nivel secundum legem, însă competenţa de reglementare a unei proceduri de ridicare a vehiculelor staţionate neregulamentar pe partea carosabilă a fost concepută de legiuitorul delegat (Guvern) ca un atribut de competenţa exclusivă a autorităţii centrale, astfel încât vidul de reglementare existent la nivelul Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002 nu poate fi acoperit prin adoptarea unor hotărâri de către autorităţile deliberative ale autorităţilor administraţiei publice locale.

În concluzie, în privinţa acestei chestiuni, competenţa de reglementare a unei proceduri de ridicare a vehiculelor staţionate neregulamentar pe partea carosabilă a fost concepută de legiuitorul delegat (Guvern) ca un atribut de competenţa exclusivă a autorităţii administraţiei centrale, iar autoritatea administraţiei publice locale nu a fost abilitată de legiuitor de a reglementa o procedură efectivă pentru punerea în aplicare a măsurii tehnico-administrative privind ridicarea şi depozitarea în locuri special amenajate a vehiculelor staţionate/oprite neregulamentar pe partea carosabilă.

Citeste mai mult  Depasirea termenului de rambursare a TVA. Dreptul la dobanda al contribuabilului

În cazul în care autoritatea administraţiei publice locale adoptă hotărâri pentru reglementarea unei proceduri de aplicare a măsurii tehnico-administrative de ridicare a vehiculelor staţionate/oprite neregulamentar pe partea carosabilă, acestea sunt lovite de nulitate.”

***

În şedinţa din 25 mai 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului şi, în consecinţă, a stabilit că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.128 alin.(1) lit.d), art.134 alin.(2) şi art.135 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la dispoziţiile art.3 alin.(1), art.5, art.36 alin.(1), alin.(2) lit.d) şi alin.(6) lit.a) pct.13 din Legea administraţiei publice locale nr.215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art.21 lit.b) şi art.24 lit.d) din Legea-cadru a descentralizării nr.195/2006, procedura de aplicare a măsurii tehnico-administrative constând în ridicarea vehiculelor staţionate/oprite neregulamentar pe partea carosabilă, prevăzută de art.64 şi art.97 alin.(1) lit.d) şi alin.(6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002, nu poate fi reglementată prin hotărâri ale consiliilor locale.

Cuvinte cheie: >