Group 1

RIL promovat. Compunerea completului de judecată care soluționează conflictul de competență

16 ianuarie 2021 Drept Civil

Colegiul de conducere al Curții de Apel Constanța a sesizat ÎCCJ cu recurs în interesul legii pentru unificarea practicii judiciare cu privire la următoarea problemă de drept: ”compunerea completului de judecată care soluționează conflictul de competență”.

Problema juridică abordată neunitar de către instanțele de jusecată vizează compunerea completului de judecată care soluționează conflictul de competență. Această problemă s-a ivit în lipsa unei reglementări exprese, în cuprinsul art. 135 C.proc.civ. referitoare la regula de constituire a completului de judecată care pronunță regulatorul de competență.

În practica judiciară s-au conturat următoarele orientări jurisprudențiale:

Într-o opinie compunere completului care soluționează conflictul de competență este corespunzătoare stadiului procesual al cauzelor aflate în conflict. Astfel, completul se compune dintr-un singur membru dacă este vorba despre cauze aflate în conflict în stadiul în stadiul procesual al fondului și, respectiv, se compune din2 sau 3 membri dacp în conflict se află cauze înregistrate în stadiul procesual al apelului sau recursului.

Citeste mai mult  Neindicarea în cuprinsul contractului de fideiusiune a creanţei garantate

Conform acestei orientări jurisprudențiale, conflictul de competență reprezintă un incident procedural ivit în cursul judecății unei pricini, astfel că trebuie să se țină seama de stadiul procesual al cauzei pentru care se impune stabilirea competenței și în cadrul căreia s-a ivit acest incident procedural. Prin urmare, compunerea completului care pronunță regulatorul de competență trebuie să se raporteze la acest stadiu procesual.

Într-o a doua opinie, compunerea completului care soluționează conflictul de competență, este format dintr-un singur judecător, independent de stadiul procesual al cauzelor aflate în conflict. Cea de-a doua opinie este argumentată pe ideea că regulatorul de competență reprezintă o cauză nouă pe rolul instanței competente să îl pronunțe. Cum prevederile art. 135 alin. 4 stabilesc că instanța pronunță o hotărâre definitivă, atunci, prin raportare la art. 634 pct. 1 C.pr.civ. potrivit căruia sunt definitive hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului, numai un complet de fond poate pronunța o astfel de hotărâre.

Cuvinte cheie: >