Procurorul general al României a sesizat ÎCCJ cu recurs în interesul legii vizând următoarea problemă de drept:„care este data săvârşirii infracţiunii, dată de la care începe să curgă termenul de prescripţie a răspunderii penale, în cazul infracţiunilor simple a căror latură obiectivă presupune producerea unei pagube/realizarea unui folos necuvenit pe o perioadă de timp (spre exemplu: abuz în serviciu, folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane):-data actului de executare sau -data finalizării producerii pagubei/realizării folosului, ulterioară datei actului de executare”
Examenul jurisprudenţei actuale în materie evidenţiază mai multe orientări cu privire la data de la care începe să curgă termenul de prescripţie a răspunderii penale în cazul infracţiunilor intenţionate la care elementul material al laturii obiective constă într-o singură acţiune, dar în cazul cărora urmarea imediată (paguba, folosul necuvenit care constituie rezultatul prevăzut de norma de incriminare) se realizează într-un anumit interval de timp, uneori îndelungat.
A. Într-o opinie, majoritară, se susţine că termenul de prescripţie începe să curgă de la data la care s-a realizat elementul material al laturii obiective a infracţiunii (data acţiunii). Astfel de decizii există în cazul infracţiunii de abuz în serviciu în care urmarea imediată a fost ulterioară acţiunii, în cazul infracţiunii de înşelăciune constând în inducerea în eroare a Caselor de pensii cu privire la perioada de cotizare (printr-o acţiune unică de depunere a unor adeverințe falsificate), urmată de plata succesivă a pensiei pentru o perioadă de timp.
A.1 O variantă a primei opinii se regăseşte în Decizia nr.18/2014, pronunţată în dosarul nr.4963/1/2013 al Completului de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Se arată că momentul consumării infracţiunii este momentul producerii prejudiciului, iar aprecierea asupra producerii prejudiciului se face în raport cu dispoziţiile civile privind încheierea convenţiilor. Momentul naşterii obligaţiilor contractuale coincide cu momentul încheierii convenţiei. Plata preţului/remiterea bunului reprezintă doar modalitatea de executare a obligaţiilor asumate. Elementele ulterioare se plasează în faza executării contractului şi nu constituie elemente ale infracţiunii de abuz în serviciu. Decizia nu se referă la data de început a curgerii termenului de prescripţie, ci la felul în care se calculează prejudiciul. Aplicând considerentele acestei decizii la materia prescripţiei, rezultă că data consumării infracţiunii de la care ar începe să curgă termenul de prescripţie este tot data încheierii contractului (data acţiunii), considerându-se că la acest moment s-a produs şi prejudiciul, actele ulterioare încheierii contractului, prin care acesta este executat, neintrând în conţinutul infracţiunii.
B. A fost exprimată şi opinia că data săvârşirii infracţiunii de la care începe să curgă termenul de prescripţie a răspunderii penale este data la care s-a produs o primă pagubă, chiar dacă aceasta se produce în continuare şi ulterior. Astfel, în cazul infracţiunii de înşelăciune al cărei element material a constat în depunerea unor adeverinţe falsificate privind vechimea în muncă, s-a considerat că aceasta s-a consumat la data remiterii primei pensii, dată de la care se calculează şi termenul de prescripţie a răspunderii penale. Se arată că infracţiunea de înşelăciune este condiţionată de producerea unei pagube, nu de producerea întregului prejudiciu. Încasarea pensiei ulterior inducerii în eroare a Casei de pensii conferă infracţiunii de înşelăciune un caracter progresiv, prin majorarea prejudiciului.
C. Potrivit celei de-a treia opinii, data la care începe să curgă termenul de prescripţie este data la care s-a produs în mod definitiv urmarea imediată. Astfel, prin Decizia penală nr.217 din 27 noiembrie 2017, pronunţată în dosarul nr.2677/1/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, cu majoritate de voturi, a constatat că în cazul unei infracţiuni de conflict de interese termenul de prescripţie a răspunderii penale curge de la data la care au fost obţinute toate foloasele patrimoniale care intră în conţinutul infracţiunii, dată ulterioară actului unic întocmit de funcţionarul aflat în conflict de interese.
Opinia procurorului general este în sensul că prin data săvârşirii infracţiunii se înţelege data finalizării urmării imediate a infracțiunii, respectiv data producerii definitive a pagubei sau data realizării definitive a folosului patrimonial.
ÎCCJ se va pronunța asupra acestei probleme de drept la data de 14 ianuarie 2019.
Cuvinte cheie: abuz in serviciu > inselaciune > prescriptia raspunderii penale > recurs in interesul legii
