Procurorul general al României a sesizat ÎCCJ cu recurs în interesul legii vizând instanța competentă să soluționeze cererile formulate de condamnați în timpul executării pedepsei în situația în care, la momentul formulării acestora, persoana condamnată se află tranzitoriu, în alt loc de deținere decât cel stabilit pentru executarea pedepsei, conform art.11 alin. 5 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
Examenul jurisprudenţei actuale existente în materie evidenţiază două orientări, relevând caracterul neunitar al acesteia.
I. Într‐o orientare, s‐a considerat că instanța competentă să soluționeze cererea formulată în etapa executării pedepsei de persoana condamnată aflată în stare de deținere este instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere stabilit de Administrația Națională a Penitenciarelor și nu instanța în circumscripția căreia se află penitenciarul unde a fost transferat temporar condamnatul, la momentul formulării cererii, pentru „afaceri judiciare” sau tratarea unor probleme de sănătate.
II. În cea de‐a doua orientare jurisprudențială, s-a stabilit competența de soluționare a cererilor formulate în favoarea instanței corespunzătoare locului de deținere în care se afla persoana condamnată la momentul formulării cererii.
Opinia procurorului general este în sensul că soluția legală în materie este ilustrată de prima orientare jurisprudențială.
Cuvinte cheie: Legea nr. 254/2013 > recurs in interesul legii
