RIL promovat. Interpretarea dispozițiilor privind întreruperea cursului prescripției răspunderii penale

12 august 2019 Drept Penal

Procurorul general al României a sesizat ICCJ cu recurs în interesul legii vizând interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.155 alin.1 din Codul penal privind întreruperea cursului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză, ulterior publicării în Monitorul Oficial a deciziei Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018.

Examenul jurisprudenței naționale evidențiază două orientări, relevând astfel caracterul neunitar al acesteia.

I. Într-o orientare, minoritară, s-a apreciat că ulterior publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018 întreruperea cursului prescripției răspunderii penale nu mai este posibilă potrivit art. 155 alin.1  din Codul penal, în prezent fiind operabile numai termenele generale de prescripție prevăzute în actuala reglementare. În consecință, instanțele au dispus încetarea procesului penal în temeiul art.16 alin.1 lit.f din Codul de procedură penală, cu aplicarea Deciziei Curții Constituționale nr.297/2018, în toate cauzele în care au constatat împlinirea termenelor generale de prescripție a răspunderii penale.

În motivarea opiniei s-a arătat că decizia Curții Constituționale nr.297/2018 nu este una interpretativă, ci este o decizie simplă prin care se declară neconstituționalitatea prevederilor art.155 alin.1 din Codul penal, în care se regăsea sediul materiei cauzelor de întrerupere a termenului de prescripție a răspunderii penale. Or, în lipsa definirii cauzelor de întrerupere a prescripției răspunderii penale, instanța este obligată să aplice dispozițiile referitoare la prescripția răspunderii penale prevăzute de art.154 din Codul penal, întrucât nu poate să aplice legea prin analogie sau să suplinească lipsa unei reglementări penale exprese privind cauzele întreruperii prescripției.

Citeste mai mult  ICCJ. Posibilitatea judecătorului de cameră preliminară de a schimba soluţia de renunţare la urmărirea penală în soluţia de clasare

Chiar dacă în finalul considerentelor Deciziei nr.297/2018 a Curții Constituționale rezultă cu destul de multă claritate că prevederile referitoare la cauzele de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale din vechiul cod respectă standardul de previzibilitate impus de Legea fundamentală, instanței de judecată nu-i este permisă o reformulare a conținutului normei care a făcut obiectul analizei în scopul de a-l face compatibil cu prevederile constituționale, întrucât această reformulare a normei de drept ar presupune o reactivare a unei prevederi din vechea reglementare care a fost abrogată expres prin intrarea în vigoare a noului Codul penal. Mai mult, instanțele de judecată nu au competența de a completa dispozițiile art.155 alin.1 din Codul penal, aceasta fiind o prerogativă exclusivă a legiuitorului.

În concluzie, s-a arătat că în prezent sunt aplicabile doar termenele generale de prescripție a răspunderii penale, a căror întrerupere nu mai este posibilă în raport de împrejurarea că legiuitorul a rămas în pasivitate, contrar dispozițiilor art.147 din Constituție.

II. Dimpotrivă, în opinia contrară, majoritară, s-a susținut că, în prezent, în interpretarea dispozițiilor art.155 alin.1 din Codul penal, cauza de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale constând în îndeplinirea unor acte de procedură în cauză își produce efectele numai în ipoteza actelor de procedură care, potrivit legii, trebuie comunicate suspectului sau inculpatului, decizia nr.297 din 26 aprilie 2018 fiind una interpretativă. Astfel, deși dispozitivul acestei decizii nu este unul specific unei decizii de interpretare, acesta trebuie corelat cu considerentele, rezultând concluzia că decizia respectivă este una de interpretare prin care Curtea constată că este neconstituțională o anume soluție legislativă.

Citeste mai mult  Camera preliminară. Excluderea actelor obținute de la bănci fără autorizarea judecătorului

Analiza considerentelor Deciziei nr.297/2018 demonstrează, fără echivoc, că instanța de contencios constituțional a stabilit că dispozițiile art.155 alin.1 din Codul penal rămân în fondul activ al legislației și continuă să producă efecte, dar singurele acte care pot avea ca efect întreruperea cursului prescripției răspunderii penale sunt cele care se comunică suspectului sau inculpatului.

De altfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională a stabilit că atât dispozitivul,cât și considerentele deciziilor sunt general obligatorii și se impun cu aceeași forță tuturor subiectelor de drept. S-a arătat că prin Decizia Curții Constituționale nu s-a declarat neconstituțional întregul art.155 din Codul penal, ci numai soluția legislativă care prevedea întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea ”oricărui act de procedură în cauză”,astfel că dispozițiile alin.4 ale aceluiași articol privind prescripția specială sunt aplicabile. Așadar, instanțele de judecată nu pot extinde efectele Deciziei nr.297/2018 a Curții Constituționale la întreaga instituție a întreruperii răspunderii penale, ci trebuie să se limiteze doar la ceea ce a avut în vedere instanța de contencios constituțional în motivarea soluției.

Citeste mai mult  Recurs în casaţie. Cazul prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 7 NCPP

Concluzionând, susținătorii acestei orientări au arătat că, față de lipsa de intervenție a legiuitorului pentru modificarea prevederilor neconstituționale, în prezent, întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale se produce în condițiile reținute de paragraful 34 al Deciziei nr.297/2018, respectiv doar prin îndeplinirea unui act care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului în desfășurarea procesului penal.

Procurorul general apreciază că soluția legală în materie este ilustrată de cea de-a doua orientare jurisprudențială.

Cuvinte cheie: > > >