Group 1

RIL promovat. Natura juridică a acțiunii angajatorului pentru restituirea de către salariat a unei sume de bani, plătită acestuia din urmă, în executarea unei hotărâri judecătorești

30 aprilie 2020 Drept Civil

Colegiul de Conducere al Curții de Apel Suceava a sesizat ÎCCJ cu recurs în interesul legii în vederea interpretării și aplicării unitare asupra următoarei probleme de drept care a fost soluționată în mod diferit de instanțele judecătorești: Acțiunea promovată de angajator în contradictoriu cu salariatul pentru restituirea sumelor achitate de primul celui de-al doilea, de bunăvoie, în baza unei hotărâri judecătorești executorii, de primă instanță, care ulterior este desființată în calea de atac, îmbracă natura juridică a unui conflict de muncă, a cărui soluționare se circumscrie prevederilor art. 256 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, atrăgând, din punct de vedere funcțional și procesual, competența materială de soluționare în primă instanță în favoarea tribunalului – Secția specializată în litigii de muncă și asigurări sociale, ori are natura juridică a unei cereri de întoarcere a executării, a cărei soluționare se circumscrie prevederilor art. 724 alin. (3) din Codul de procedură civilă, atrăgând competența materială de soluționare în primă instanță în favoarea instanței de executare, respectiv a judecătoriei.

În practica instanțelor judecătorești, s-au conturat, în principal, următoarele orientări:

I. Cererea de chemare în judecată formulată de angajator face parte din categoria conflictelor de muncă, fiind întemeiată în drept pe dispozițiile art. 256 alin. (1) din Codul Muncii.

Citeste mai mult  Dovada plății onorariului de avocat

În susținere, se apreciază că plata inițială nu s-a făcut în cadrul unei executări silite pentru a fi aplicabile dispozițiile art. 723 și urm. din Codul de procedură civilă referitoare la întoarcerea executării, ci pe baza unei convenții dintre părți, în care debitoarea are calitatea de angajator, iar creditorul este salariatul acesteia, fiind astfel incidente dispozițiile art. 256 din Codul muncii, potrivit cărora salriatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie.

Așadar, cererea are natura juridică a unui veritabil conflict de muncă, iar nu a unei întoarceri a executării, motiv pentru care, în judecata acesteia, dispozițiile art. 208, art. 210 din Legea dialogului social nr. 62/2011 stabilesc competența materială de primă instanță în favoarea tribunalului.

Deși finalitatea urmărită este aceeași ca și în cazul întoarcerii executării – repunerea părților în situația anterioară – totuși, față de calitatea părților litigante – angajator/ salariat – litigul se tranșează pe tărâmul Codului muncii, normă specială în raport de Codul de procedură civilă care reprezintă dreptul comun în materia analizată.

Citeste mai mult  Suspendarea executării silite

Chiar dacă s-ar recunoaște, potrivit art. 723 – 724 din Codul de procedură civilă, dreptul angajatorului de a solicita întoarcerea executării și repunerea în situația anterioară emiterii titlului executoriu desființat ulterior, nu există nicio dispoziție legală expresă care să excludă aplicabilitatea art. 256 din Codul muncii, ce reglementează instituția plății nedatorate în materia dreptului muncii, venind să acopere situațiile în care, fără a fi reținută vinovăția salariatului, acesta este obligat la restituirea unor sume încasate de la angajator, întrucât acestea nu i se cuveneau, neavând justă, situația contrară echivalând practic cu o îmbogățire fără just temei.

II. Cererea de chemare în judecată formulată de angajator pentru restituirea de către pârâtul-angajat a unei sume de bani, plătită acestuia din urmă, în executarea unei hotărâri judecătorești, are natura juridică a unei cerei de întoarcere a executării silite, întemeiată pe dispozițiile art. 724 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

În argumentare, se invocă prevederile art. 643 din Codul de procedură civilă potrivit cărora ”dacă s-a desființat titlul executoriu, toate actele de executare efectuate în baza acestuia sunt desființate de drept, dacă prin lege nu se prevede altfel. Dispozițiile privind întoarcerea executării sunt aplicabile”.

Citeste mai mult  Cerere de valoare redusă. Suspendarea judecății în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 CPC

Din însăși reglementarea instituției întoarcerii executării – constând în repunerea părților în situația anterioară, în cadrul executării silite, rezultă, fără echivoc, că legiuitorul a avut în vedere că această instituție juridică reprezintă de fapt o situație ”simetric inversă executării săvârșite”.

Conform art. 723 alin. (1) din Codul de procedură civilă ”în toate cazurile în care se desființează titlul executpriu sau însăși executarea silitp, cel interesant are dreptul la întoarcerea executării prin restabilirea situației anterioare acestea”. Ori, întoarcerea executării și repunerea părților în situația anterioară este chiar obiectul cererii de chemare în judecată cu care angajatorul (devenit creditor) a investit instanța și reprezintă de fapt o reluare a executării, însă în sens invers, prin restabilirea situașiei anterioare executării săvârșite, ca urmare a desființării ulterioare a titlului executoriu, astfel încât instanța competentă să o soluționeze este instanța de executare, respectiv judecătoria de la domiciliul (sediul) debitorului.

Cuvinte cheie: > > > >