Semnătura olografă pe cererea de chemare în judecată. Condiții

Tribunalul Cluj a apreciat, în opinie majoritară, că scrierea numelui și a prenumelui pe cererea de chemare în judecată nu echivalează cu o semnătură olografă.

Extras din considerentele deciziei nr. 223 din 6 februarie 2019 a Tribunalului Cluj, www.rolii.ro:

”Prin Sentința civilă nr. 5261/18.07.2018 pronunțată de Judecătoria Cluj Napoca, instanța a admis excepția nulității, a constatat nulitatea plângerii contravenționale. (…) Petentul (…) si-a scris numele si prenumele la finalul plangerii (…), insa, inscrierea nu echivaleaza cu o semnatura. Aceasta cu atat mai mult cu cat pe actul intitulat “raspuns la intampinare” a fost aplicata o semnatura, asa incat nu se poate concluziona ca in mod obisnuit petentul s-ar semna sub forma mentionarii numelui si prenumelui. Față de cele prezentate, constatand lipsa semnaturii de pe cererea de chemare in judecata, lipsa ce nu a fost complinita in cursul procesului, instanta, in baza art.248 alin.1 rap. la art.196 alin.1 NCPC a admis exceptia nulitatii si a constatat nula plangerea contraventională.

În opinia Tribunalului, în mod corect instanța de fond a dispus anularea cererii, având în vedere că potrivit art. 196 NCPC, cererea de chemare în judecată care nu cuprinde ( …) semnătura părții sau a reprezentantului acesteia este nulă. Se arată la alin.2 că „ lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecății în fața primei instanțe ”, iar dacă reclamantul lipsește , „va trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înștiințat în acest sens prin citație.” (…)

Citeste mai mult  Acțiunea în constatare provocatorie vs. acțiunea în revendicare

Legiuitorul a apreciat că această condiție de formă este esențială, prin semnătura sa olografă, situată la sfârșitul cererii, reclamantul atestă voința sa de a declanșa procesul și exactitatea cererii de chemare în judecată, iar această condiție nu se consideră îndeplinită numai prin precizarea numelui de familie și a prenumelui reclamantului.”

Opinia separată a fost în sensul că în cauză ”nu se poate reține că plângerea contravențională nu a fost semnată.

Astfel, potrivit art. 268 alin. (1) C. proc. civilă, semnătura unui înscris face deplină credință, până la proba contrară, despre existența consimțământului părții care l-a semnat, cu privire la conținutul acestuia. Această normă se referă la semnătura olografă, adică la o grafie personală a celui de la care înscrisul emană sau pe care astfel și-l însușește. Semnătura constă, de regulă, într-o suită de semne literale având în mod obișnuit semnificația reprezentării numelui unei persoane. Nu este astfel considerată semnătură un semn, o emblemă, un desen sau chiar o ștampilă, chiar dacă sunt folosite legitim și aplicate de către cel care avea dreptul semnării actului. De asemenea, semnele, emblemele, ștampila sau orice altă grafie adiacentă semnăturii nu complinesc rolul acesteia decât în măsura în care o lege specială ar impune acest regim.

Citeste mai mult  Ipoteca asupra chiriei unui imobil. Notare vs intabulare în cartea funciară

Sub rezerva acestor exigențe minimale sau a unor condiții impuse prin dispoziții speciale, semnătura olografă face proba existenței consimțământului părții care a semnat înscrisul cu privire la conținutul acestuia. Desigur, trebuie avut în vedere că, de regulă, semnătura se încorporează în cuprinsul actului, la sfârșitul acestuia, pentru a semnifica însușirea întregului său conținut, iar uneori este aplica tă pe fiecare pagină a actului.

În aceste condiții, se observă că plângerea contravențională existentă la dosarul de fond a fost scrisă de mână și semnată la final, prin scrierea numelui petentului. Așadar, în cauză avem o semnătură olografă, adică o grafie personală a celui de la care înscrisul emană sau pe care astfel și-l însușește. Nu există nicio normă care să interzică ca semnătura olografă să reproducă numele și prenumele, cum nu există nicio normă care să interzică ca semnătura să fie diferită în funcție de circumstanțe (în practică existând situații în care aceeași persoană, poate să adopte o semnătură simplificată și una mai complexă, în funcție de importanța actului pe care îl semnează).

Citeste mai mult  Proces-verbal de contraventie. Data constatarii contraventiei nu poate fi asimilata datei savarsirii faptei

După cum s-a arătat mai sus, important este ca prin semnătură, persoana să ateste că își însușește conținutul actului. Nu are relevanță, că ulterior, petentul a depus răspuns la întâmpinare, care a fost tehnoredactat și semnat olograf, iar semnătură olografă este diferită decât cea din cuprinsul plângerii contravenționale, atâta vreme cât nu s-a contestat faptul că scrisul din cuprinsul plângerii contravenționale ar aparține petentului, și implicit că prin semnătura de la finalul plângerii contravenționale, acesta și-a însușit conținutul.” (Decizia nr. 223 din 6 februarie 2019 a Tribunalului Cluj, motivarea opiniei separate, www.rolii.ro)

Cuvinte cheie: >