Solicitarea cheltuielilor de judecată pe cale separată. Facturarea şi plata sumei pretinse după finalizarea procesului

30 martie 2016 Drept Civil Jurisprudenta

”În cauză, reclamanta pretinde de la pârât suma reprezentând onorariul avocaţial din dosarul nr.x/301/2010. Înscrisurile depuse de aceasta la dosar, certifică faptul că în cadrul dosarului amintit, instanţa a tranşat problema cheltuielilor de judecată la care reclamanta a fost îndreptăţită să le primească în legătură cu procesul respectiv. Suma pretinsă prin cererea de faţă a fost facturată şi achitată ulterior pronunţării sentinţei. Astfel din înscrisul de la dosar, rezultă că pentru suma de x lei a fost emisă factura nr. 9412735 la data de 08.11.2011, sentinţa fiind pronunţată anterior acestei date, în 26.10.2011, iar plata s-a efectuat în 16.12.2011 când hotărârea era deja definitivă. Diferenţa de asemenea a fost facturată în luna mai 2014, plata fiind efectuată în 04.07.2014.

***Cheltuieli de judecată solicitate pe cale separată. Situaţia cheltuielilor de judecată efectuate în noul dosar***

Dispoziţiile art. 31 din Legea 51/1995 se referă strict la raporturile dintre avocat şi client, iar contractul de asistenţă juridică invocat are un obiect generic /fără nici o particularizare la dosarul amintit/ pentru care plăţile se efectuau în mod cumulat – potrivit dovezii de la dosar.

Citeste mai mult  Păstrarea numelui dobândit prin căsătorie în caz de divorț

Prin urmare, pe de o parte reclamanta nu este îndreptăţită a primi alte despăgubiri din moment ce, prin neatacare, a achiesat la soluţia obţinută şi care se referă şi la modul de stabilire a cheltuielilor de judecată, în integralitatea lor, şi nu numai la taxa judiciară de timbru, în hotărâre neexistând nici o astfel de precizare, sau menţiune ori lămurire de acest fel, iar pe de altă parte, pretinsele cheltuieli se dovedesc a fi fost făcute în afara procesului avut, întrucât facturarea şi plata sumei pretinse, s-a efectuat după ce procesul s-a finalizat, pronunţându-se sentinţa, respectiv după ce hotărârea devenise definitivă.

În consecinţă, lipsind legătura cauzală, între culpa procesuală a pârâtului reţinută de instanţă şi plata ulterioară efectuată de către reclamantă, în condiţiile în care pârâtul fusese deja obligat prin hotărâre la toate despăgubirile, inclusiv la cheltuielile de judecată făcute cu procesul respectiv, nu mai subzistă condiţiile antrenării răspunderii sale civile delictuale, aşa încât, cererea reclamantei se dovedeşte neîntemeiată, urmând a fi respinsă.” (Judecătoria Mediaș, Sentința civilă nr. 1524/2014, portal.just.ro)

Cuvinte cheie: >