Group 1

Suma minimă la care instanțele pot reduce onorariul de avocat în cazul unui litigiu evaluabil în bani

28 iulie 2017 Drept Civil Jurisprudenta

Cheltuielile cu apărarea nu trebuie să depășească 10-15% din valoarea pretențiilor deduse judecății. 

Cu toate acestea, în onorariul avocațial se include nu numai activitatea propriu-zisă a avocatului, ci și cheltuielile cu redactarea acțiunii, cu deplasarea la instanță, cu telefonia pentru păstrarea relației client-avocat, etc. Toate acestea ridică costul apărării minimale a unei părți în instanță, de aceea s-a acceptat între instituțiile statului o serie de protocoale de colaborare. Protocolul dintre Ministerul de Justiție și Uniunea Națională a Barourilor de Avocați –protocol public – este de natură a ghida instanțele privind minimul la care pot reduce onorariul de avocat, astfel încât, indiferent de valoarea litigiului, să se poată asigura o evaluare minimală corectă a activității avocatului.

De aceea, instanța a reținut prin raportare la art. 2 al.2 lit. e din protocolul dintre Ministerul de Justiție și Uniunea Națională a Barourilor de Avocați că, onorariul minim de avocat pentru un litigiu evaluabil în bani este de 260 lei +0,5% din valoarea pretențiilor.

”Instanța de la fond a respins acțiunea reclamantei ca rămasă fără obiect, ca urmare a plății debitului în cursul procesului. Cu toate acestea a obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată reprezentând 70,43lei taxă de timbru și 89,57 lei onorariu de avocat, redus de la 720 lei. (…)

Apelul reclamantei vizează obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată și în principal a onorariului de avocat în cuantum de 720lei, onorariu pe care instanța de fond l-a admis numai în parte și numai în limita sumei de 89,57 lei. Față de motivele invocate în apel se reține următoarele:

Citeste mai mult  Condițiile pentru a se dispune reabilitarea judecătorească

– Conform art. 451 alin.2 din NCPC „ 2) Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său.”

Din interpretarea acestui text rezultă că la stabilirea cuantumului onorariului apărătorului ce urma a fi pus în sarcina părții care a pierdut procesul, instanța de fond a avut în vedere complexitatea cauzei, demersurile efectiv efectuate de apărător, caracterul real, necesar și rezonabil al acestora. De altfel această interpretare era în acord și cu jurisprudența CEDO, care în mai multe decizii a stabilit, că un reclamant nu putea obține rambursarea cheltuielilor de judecată, în care era inclus și onorariul apărătorului, decât în măsura în care se stabilea realitatea lor, necesitatea și caracterul rezonabil al cuantumului. Curtea a apreciat că atunci când aceste pretenții erau prea ridicate, ele puteau constitui, prin ele însele un obstacol în ceea ce privește protecția eficientă a drepturilor omului.(…).

Citeste mai mult  Contract de vânzare-cumpărare. Deghizarea parţială a preţului prin simulaţie

De altfel și jurisprudența Curții Constituționale în acest sens, a statuat că diminuarea cuantumului onorariului avocațial, constituie o prerogativă a judecătorului, pe care o exercită în momentul deliberării asupra cheltuielilor de judecată. S-a apreciat că exercitarea acestei prerogative, nu încalcă art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, din perspectiva egalității armelor ca și garanție privitoare la desfășurarea procesului în mod echitabil.

Față de aceste considerente și având în vedere obiectul cererii, pretenții- obligația de a face, complexitatea cauzei, activitatea efectiv desfășurată de avocat (redactare și depunere acțiune, prezența la un singur termen de judecată), atitudinea pârâtului de plată a pretențiilor, ducea la cenzurarea îndreptărțită de către instanța de fond a onorariului de avocat. În principal, cheltuielile cu apărarea nu trebuie să depășească o valoarea de 10-15% din valoarea pretențiilor deduse judecății. Astfel, valoarea pretențiilor era de 855,70lei (debit 649lei +dobânzi 206,70lei), iar onorariul de 10%-15% era rezonabil în valoarea stabilită de instanța de fond de 89,57lei.

Cu toate acestea, în onorariul avocațial se include nu numai activitatea propriu-zisă a avocatului, ci și cheltuielile cu redactarea acțiunii, cu deplasarea la instanță, cu telefonia pentru păstrarea relației client-avocat, etc. Toate acestea ridică costul apărării minimale a unei părți în instanță, de aceea s-a acceptat între instituțiile statului o serie de protocoale de colaborare. Este adevărat că aceste protocoale nu sunt de natură să fie opozabile părților din proces și nici să intervină în relația avocat-client. În cauză protocolul dintre Ministerul de Justiție și Uniunea Națională a Barourilor de Avocați –protocol public – este de natură a ghida instanțele privind minimul la care pot reduce onorariul de avocat, astfel încât, indiferent de valoarea litigiului, să se poată asigura o evaluare minimală corectă a activității avocatului.

Citeste mai mult  Schimbarea sediului persoanei juridice. Inopozabilitate fata de terti

De aceea, instanța reține prin raportare la art. Art. 2 al.2 lit. e din protocolul dintre Ministerul de Justiție și Uniunea Națională a Barourilor de Avocați că, onorariul minim de avocat pentru un litigiu evaluabil în bani este de 260 lei +0,5% din valoarea pretențiilor, adică o valoare în cauză de 265 lei (260+ 855,70lei*0,5%)

În consecință, instanța va admite apelul și va dispune modificarea în parte a sentinței atacate în sensul că va obligat pe pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 335,43 lei cheltuieli de judecată (265 lei onorariu apărător redus de la 720lei și 70,43lei taxă timbru).” (Tribunalul Galați, Decizia civilă nr. 250 din 14 iulie 2017, www.rolii.ro)

Cuvinte cheie: >