”Noțiunea de inexistență a faptei, în accepțiunea art. 16 alin. (1) lit. a) Cod procedură penală, se rezumă la inexistența acțiunii sau inacțiunii care constituie elementul material al textului de incriminare, chiar dacă o anumită acțiune sau inacțiune există, dar care excede elementului material al infracțiunii.
Spre exemplu dacă o x reclamă că y a forțat-o să întrețină relații sexuale, infracțiunea cercetată va fi cea de viol. Dacă probatoriul administrat în cauză atestă că a existat un act sau raport sexual, dar acesta a fost liber consimțit, soluția ce se impune este achitarea, dar nu pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală, ci pentru că fapta care constituie elementul material al infracțiunii (constrângerea în întreținerea de relații sexuale) nu există. Totodată dacă probatoriul administrat nu poate dovedi mai presus de orice bănuială legitimă că infracțiunea de viol a fost comisă, achitarea se impune tot în baza art. 16 alin. (1) lit. a) Cod procedură penală, și nu în baza art. 16 alin. (1) lit. c) Cod procedură penală, întrucât dubiul nu se referă la autorul faptei, ci la existența în sine a acțiunii care constituie elementul material al infracțiunii de viol.
Achitarea în baza art. 16 alin.(1) lit. c) Cod procedură penală se impune în cazurile în care dubiul planează asupra autorului acțiunii sau inacțiunii incriminate, dar acțiunea sau inacțiunea care constituie elementul material al infracțiunii există și este dovedit.
Achitarea în baza art. 16 alin. (1) lit. b) Cod procedură penală se impune în cazurile în care acțiunea sau inacțiunea cercetată există, și face parte din elementul material al infracțiunii, dar fie nu este întrunită o cerință esențială care întregește elementul material (ca spre exemplu în cazul infracțiunii de înșelăciune când acțiunea sau inacțiunea de inducere în eroare există, dar nu este îndeplinită cerința esențială a producerii unei pagube), subiectul activ sau pasiv nu îndeplinește cerințele textului de incriminare (ca în cazul infracțiunii de delapidare, când acțiunile de însușire, folosire sau traficare a bunurilor aflate în gestiune sau conservare nu au fost comise de unele din persoanele indicate în textul de incriminare, ca de exemplu angajatul unei întreprinderi individuale sau al unei asociații care nu are personalitate juridică), sau nu sunt îndeplinite unele cerințe legate de latura subiectivă a infracțiunii (precum scopul însușirii în cazul infracțiunii de furt, în cazul în care spre exemplu autorul sustrage un bun aflat în detenția altuia, fără acordul acestuia, dar nu în scop de a și-l apropia, ci în scopul unor șicane)”. (Judecătoria Bistrița, Sentința penală nr. 173/15 februarie 2017, www.rolii.ro)
Cuvinte cheie: achitare > noul cod de procedura penala
