Group 1

Tribunalul Specializat Cluj. Cesiunea de creanță nu reprezintă titlu executoriu

12 decembrie 2016 Drept Civil Jurisprudenta

”Prin contestația formulată adresată primei instanțe contestatorul LS-I a invocat faptul că executarea silită a fost pornită de o persoană lipsită de calitatea de creditor, aspect care se impune a fi analizat și în calea de atac a apelului și asupra căruia instanța, în complet de divergență, constată următoarele: (…)

În conformitate cu prevederile art. 632 NCPC executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu, fiind titluri executorii prin raportare la alineatul 2 al acestui articol menționat, hotărârile judecătorești executorii prevăzute la art. 633, hotărârile cu executare provizorie, hotărârile definitive precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri cărora legea le conferă caracter executoriu și care pot fi puse în executare conform legii.

Titlul executoriu reprezintă acel înscris care, întocmit în conformitate cu prevederile legii de către organul competent, permite punerea în executare silită a creanței pe care o constată. Executarea nu e posibilă decât în raport cu obiectul și cu părțile pe care titlul executoriu le-a determinat.

Dispozițiile art. 638 alin. 1 pct. 4 NCPC conferă calitatea de titlu executoriu și titlurilor de credit sau altor înscrisuri cărora legea le recunoaște putere executoriu.

În cazul de față, contractului de credit bancar încheiat între L S-I în calitate de împrumutat și BCR SA în calitate de împrumutător, art. 120 din O.U.G. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, îi conferă calitatea de titlu executoriu.

Astfel, potrivit art. 120 din O.U.G. 99/2006 contractele de credit, inclusiv contractele de garanție reală sau personală încheiate de instituțiile de credit constituie titluri executorii. Așadar, valoarea de titlu executoriu al unui înscris, altul decât o hotărâre judecătorească, trebuie expres statuată de legiuitor. În cazul în speță, contractul de cesiune de creanță nr. J52/30.01.2012 încheiat între ___ SA în calitate de cedent și S___ S.a.R.L. în calitate de cedent în baza căruia cedentul cesiona către cesionar creanțele ce rezultau din contractele de împrumut neperfomante încheiate cu diverse persoane fizice, printre care se numără și contractele încheiate cu debitorul LS-I nu este titlu executoriu, această calitate nefiindu-le conferite decât contractelor de credit.

Tribunalul achiesează susținerilor intimatei în sensul că cesiunea de creanțe este un contract consensual, care se încheie valabil din momentul realizării acordului de voință, însă, ca instrument juridic care conferă intimatei calitatea de creditor al obligației pecuniare, contractul de cesiune de creanță nu are natura juridică a unui contract de garanție (reală sau personală) în sensul celor anterior menționate. Ca urmare, nu se poate extrapola caracterul de titlu executoriu în privința cesiunii de creanță.

Este adevărat că efectul cesiunii de creanță implică transmiterea creanței împreună cu accesoriile și garanțiile sale, potrivit ar. 1568 Noul Cod civil care guvernează contractul de cesiune invocat de către apelantă și depus în copie în dosarul primei instanțe, creanța fiind cedată prin simpla convenție a cedentului și cesionarului fără, legea neinstituind o anumită formă pentru ca cesiunea să fie valabilă, nefiind necesară notificarea anterioară încheierii contractului de cesiune pentru valabilitatea acestuia, notificarea debitorului nefiind cerută de lege pentru valabilitate, conform prevederilor art. 1573 NCCiv.

Citeste mai mult  Prescripţia dreptului material la acţiune. Valorificarea dreptului subiectiv prin acţiuni succesive. Efecte

Până la momentul notificării cesiunii de altfel, debitorul nu-i este opozabilă cesiunea putând efectua plata debitului cedentului, debitorul fiind ținut să plătească cesionarului doar din momentul în care i-a fost notificată cesiunea , pe suport de hârtie sau în format electronic, prin această notificare cesionarul solicitându-i să-i plătească debitul, în cazul unei cesiuni parțiale, fiind necesară și indicarea întinderii cesiunii, conform prevederilor art. 1578 alin. 1 NCPC.

Cu toate acestea, este greșită interpretarea apelantei în sensul că transferul creanței implică și transmiterea valorii contractului de credit de titlu executoriu. Dacă legiuitorul ar fi intenționat să confere acest caracter cesiunii de creanță ar fi precizat în mod expres, cum a făcut-o în cazul contractelor de garanție reală și personală. În nici un caz nu se poate aprecia caracterul de titlu executoriu ca fiind un accesoriu al creanței, fiindcă s-ar încălca caracterul imperativ al normelor procedurale care reglementează această materie.

Contractul de cesiune nu reprezintă un titlu executoriu ce poate fi executat silit în mod direct, neexistând nici un text de lege care să prevadă așa ceva. Prin urmare, legătura dintre contractul de credit (ce poate fi executat silit, el fiind titlu executoriu, fără investire cu formulă executorie doar de către împrumutător) și contractul de cesiune de creanță (ce nu poate fi executat silit împotriva împrumutatului), a fost întreruptă, ea neputând fi făcută doar prin subrogația pe care legea o prevede. Subrogația ivită în cauză dă dreptul cesionarului să îl urmărească pe debitor pentru a-și recupera paguba, respectând prevederile legale, nu și să ceară direct executarea silită a unui contract de credit, în care cesionarul nu este parte.

De asemenea, în cauză nu suntem în prezența unei cesiuni de contract pentru ca intimata să preia inclusiv valoarea executorie a acestuia, prin subrogare fiind preluat doar dreptul de a solicita restituirea împrumutului de la intimatul-debitor, acesta fiind dreptul în care s-a subrogat cesionarul, prin subrogare aceasta neputându-se bucura și de forța executorie a contractului de împrumut bancar.

Astfel, în mod temeinic a reținut instanța de fond că apelanta nu deține împotriva intimatului debitor un titlu executoriu și a admis contestația la executare formulată de acesta, nefiind întrunite în cauză cerințele prevăzute de dispozițiile art. 632 și 633 NCPC.

Citeste mai mult  CA Iași: Conturile de mail sau sociale sunt private, iar accesul la acestea nu poate fi prezumat pentru soț

Față de aceste considerente, tribunalul în complet de divergență, cu majoritate de voturi apreciază că executarea silită a fost demarată de intimata S_S.a.R.L. fără a deține un titlu executoriu, cesiunea de creanță netransferând caracterul de titlu executoriu specific contractului de credit bancar, atributul executorialității nefiind transferat odată cu încheierea contractului de cesiune de creanță, acest atribut nefiind accesoriu dreptului cedat.”

Opinia minoritară a fost în sensul că ”legiuitorul a  conferit atributul executorialității unui contract de credit, generator de drepturi și obligații civile, iar nu unei persoane, pentru că dacă ar fi fost așa atunci textul legal ar fi trebuit să menționeze în mod expres această restricție „reprezintă titlu executoriu doar pentru instituția bancară”. Însă, în lipsa unui asemenea enunț, nu există niciun raționament de interpretare pentru a ajunge la această concluzie. În mod cert interpretarea literală a art. 120 din OUG nr.99/2006 nu ne poate conduce la o asemenea concluzie.

Pe de altă parte, se poate constata că rațiunea instituirii caracterului de titlu executoriu a contractului de credit bancar s-a menținut și după abrogarea Legii nr.58/1998 prin OUG nr.99/2006 ca necesitate a implementării aquis-ului comunitar, respectiv a Directivelor nr.2006/48/CE și nr.2006/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului, ținându-se seama de contextul general al liberalizării comerțului ca urmare a liberei circulații a persoanelor și a mărfurilor care impuneau cu necesitate legiferarea unor măsuri pentru fluidizarea circulației capitalului, reprezentând astfel un instrument procesual adecvat timpurilor și relațiilor economice în plină ascensiune care ține cont de dinamica  și circulația bunurilor. Dacă s-ar interpreta textul numai în beneficiul creditorului bancar s-a stopa circulația bunurilor, iar nu acesta este scopul legii.

Un alt argument ar consta și în faptul că printr-o interpretare restrictivă a textului art. 120 din OUG nr.99/2006 în sensul pierderii titlului executoriu în cazul cesiunii, s-ar încălca inclusiv dispozițiile art.1 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, privind dreptul de proprietate, în condițiile în care s-ar impune restricții ale dreptului cesionarului care deține un „bun” care nu sunt prevăzute de lege și nu sunt necesare într-o societate democratică pentru apărarea drepturilor altor persoane. Orice privare sau limitare a proprietății trebuie să fie prevăzută de lege, să fie impusă de o cauză de utilitate publică și să fie conforme principiilor generale ale dreptului internațional.

Un alt aspect important … constă și în faptul că potrivit art. 645 din Codul de procedură civilă aprobat prin Legea nr.134/2010, aplicabil speței, sunt părți în procedura de executare silită creditorul și debitorul. Calitatea de creditor sau de debitor se poate transmite oricând în cursul executării silite, potrivit legii. În acest caz, actele de executare îndeplinite până la data transmiterii calității procesuale produc efecte, în condițiile legii, față de succesorii în drepturi ai creditorului sau ai debitorului, după caz

Citeste mai mult  Încheierea convenției matrimoniale

Dacă nu s-ar putea bucura cesionarul de titlul executoriu pus în executare, nu ar fi posibilă cesiunea calității de creditor în cursul executării silite și debitorul ar putea invoca lipsa calității de creditor a cesionarului. Or, este clară opțiunea legiuitorului că nu se stabilește natura titlului executoriu după calitatea originară a părților, ci voința sa a constat în a oferi creanțelor izvorâte din contractele de credit executorialitate, modificarea părților originare ale actului juridic neafectând substanța titlului executoriu.

Dacă legiuitorul ar fi înțeles să confere caracter executoriu contractului de credit strict creditorului bancar atunci dispozițiile art. 645 C.pr.civ nu ar fi fost legiferate, întrucât, într-o asemenea ipoteză, creditorul cesionar ar fi trebuit să își procure un titlu executoriu propriu, care să îl privească strict pe acesta, în calitate de creditor. Or, un asemenea demers juridic apare ca lipsit de interes, cât timp dispozițiile art. 645 C.pr.civ îi conferă cesionarului nu doar un bun, ci și un instrument procesual, un titlu executoriu, atunci când cesiunea de creanță a intervenit ulterior demarării procedurii de executare silită.

Chiar dacă în speță, cesiunea de creanță a intervenit anterior demarării executării silite ( cererea de executare silită fiind depusă la data de 24.04.2015), pentru identitate de rațiune sunt aplicabile statuările art. 645 C.pr.civ, în sensul că atributul executorialității aparține creanței, iar nu creditorului, iar acest caracter se transmite fără a fi afectat, indiferent de numărul de transmisiuni și indiferent de momentul transmiterii- anterior sau ulterior demarării procedurii executării silite.

Totodată, din cuprinsul art. 645 C.pr.civ nu se poate reține că o astfel de posibilitate a cesiunii calității de creditor ar fi realizabilă numai în cursul procedurii de executare silită, întrucât nu este vorba de o astfel de restrângere. Este firesc ca legiuitorul să se raporteze strict la etapa procesuală a executării silite, art. 645 C.pr.civ fiind cuprins în capitolul „participanților la executarea silită”, dar din conținutul normei legale se constată regula deja menționată care dezleagă, în opinia mea, problema de drept  dedusă judecății, și anume: caracterul de titlu executoriu al unei creanțe nu este afectat de transmiterea calității de creditor sau de debitor.

Astfel, în calitate de cesionar, creditoarea S_ S.a.R.L. avea dreptul să pornească executarea silită împotriva debitorului, întrucât deținea o creanță care izvora dintr-un titlu executoriu. Totodată, cesiunea era opozabilă debitorului fiindu-i notificată și fiindu-i adusă personal la cunoștință, astfel că acesta nu ar putea invoca inopozabilitatea cesiunii. Ca atare, executarea silită îndeplinea toate condițiile prevăzute de lege.” (Tribunalul Specializat Cluj, Decizia civilă nr. 387/2016, www.rolii.ro)

Cuvinte cheie: > >