Group 1

Uciderea din culpă a unui copil. Aprecierea cuantumului daunelor morale

Pe scurt: aceeași instanță, Judecătoria Sectorului 4 București, a apreciat că

  • uciderea din culpă a unui copil în vârstă de 2 ani și 4 luni săvârșită de către un medic rezident justifică acordarea sumei de 100.000 euro, pentru fiecare parte civilă, cu titlu de daune morale, această sumă reprezentând o justă acoperire a prejudiciului moral suferit (soluție neschimbată în apel).
  • uciderea din culpă a unui copil în vârstă de 2 ani și 11 luni săvârșită de către un asistent medical justifică acordarea sumei de 30.000 euro, pentru partea civilă, cu titlu de daune morale, valoarea despăgubirilor solicitate, respectiv 100.000 euro, fiind vădit exagerată (soluție neschimbată în apel).

I. ”Prin sentința penală nr. 152/21.01.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, (…) a fost condamnată inculpata (…) pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă. (…)

Instanța de fond a apreciat că, pe fondul lipsei de experiență, inculpata, medic rezident la acel moment, nu a dat dovadă de prudență și nu a luat toate măsurile pentru a evita stabilirea unui diagnostic și a unui tratament eronat. Inculpata era obligată să solicite sprijinul medicilor specialiști și să efectueze o radiografie pulmonară, în condițiile în care părinții minorei își dădeau consimțământul și chiar îi solicitaseră această investigație medicală, cu atât mai mult cu cât minora tușea și avea o respirație greoaie. Inculpata trebuia să fie cu atât mai diligentă cu cât minora avea o vârstă fragedă la care evoluția unei boli poate fi imprevizibilă. (2 ani și 4 luni, s.n. ) (…) Judecătorul fondului a concluzionat că, în drept, fapta inculpatei întrunește sub aspectul laturii obiective și subiective elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă.

Cu privire la daunele morale solicitate de către părțile civile (500.000 euro pentru fiecare), judecătorul fondului a arătat că acestea reprezintă satisfacții echitabile destinate a compensa material suferințele psihice ale acestora; cu privire la cuantumul daunelor morale solicitate, acestea nu sunt supuse unor criterii legale prestabilite, ci determinarea lor în concret este lăsată la libera apreciere a instanței.

A mai arătat judecătorul fondului că, dincolo de prejudiciul moral incontestabil suferit de părțile civile, cuantumul despăgubirilor solicitate de acestea apare ca fiind, însă, unul exagerat, având în vedere că scopul daunelor morale este în principiu acela de a oferi celor vătămați posibilitatea de a trece mai ușor peste evenimentul nefericit, iar la stabilirea nivelului acestora nu se poate face abstracție de elemente precum nivelul general de trai al societății și condițiile concrete socio-economice de la momentul acordării. Totodată, la stabilirea cuantumului daunelor morale nu are nicio importanță starea materială a inculpatului sau a părții civile. Cu privire la daunele morale solicitate de părțile civile, instanța a apreciat că nu se poate stabili un preț al suferinței produse acestora, fiind evident că moartea unui copil nu poate fi cuantificată, iar durerea încercată de părinți și trauma suferită de aceștia nu va putea fi niciodată pe deplin alinată, indiferent de suma de bani care va fi acordată de instanța de judecată.

Citeste mai mult  Infracțiunea de contrabandă asimilată. Achitare

Având în vedere aceste considerente, judecătorul fondului a considerat că suma de 100.000 euro, pentru fiecare parte civilă, reprezintă o justă acoperire a prejudiciului moral suferit și că această sumă are un caracter rezonabil, în raport cu prejudiciul produs. (…)

Curtea de Apel 

Curtea este pe deplin conștientă de suferințele deosebite ale părinților victimei, dar suma de 200.000 euro (câte 100.000 euro pentru fiecare parte) apare ca fiind rezonabilă, în condițiile concrete ale speței. (…)

Nu se impune reducerea cuantumului acestor daune, așa cum solicită apelanta parte responsabilă civilmente, deoarece o reducere a acestor daune, le-ar transforma în unele derizorii, incompatibile cu esența răspunderii civile delictuale.” (Curtea de Apel București, Secția I penală, Decizia nr. 536/9 aprilie 2015, www.rolii.ro)

__________

II.”Prin sentința penală nr.697/18.03.2015, Judecătoria Sectorului 4 București (…) a condamnat pe inculpata (…), pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.
Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut, în fapt, că la data de 24.09.2008, în calitate de asistentă medicală în cadrul Spitalului, inculpata a administrat pacientului , în vârstă de 2 ani și 11 luni, analgezic Fortral (Prntazocină) cu o concentrație toxică de 0,5 µm/ml. ser în sânge, fapt care a adus la decesul acestuia.

În ceea ce privește daunele morale, (….)

Instanța de fond a avut în vedere că în acest moment cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare, iar jurisprudența în sistemul juridic român nu este izvor de drept, cu excepția deciziilor Inaltei Curți de Casație și Justiție și a hotararilor CEDO și CJUE. În absența unor criterii legale pe baza cărora să se poata realiza o cuantificare obiectivă a daunelor morale acestea urmează a fi stabilite de instanța de judecată în raport cu consecințele negative suferite de victima infracțiunii, importanța valorilor lezate, intensitatea și consecințele traumei fizice și psihice suferite, în ce măsura i-a fost afectată situația familială, socială și profesională.

Citeste mai mult  Data de la care începe să curgă termenul de prescripție în lipsa notificării de declarare a scadenței anticipate a creditului

Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 2617 din 9 iulie 2009, referitor la despăgubirile ce reprezintă daune morale a statuat că despăgubirile pentru daune morale se disting de cele pentru daune materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare. În acest scop pentru ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără just temei este necesar să fie luate în considerare suferințele fizice și morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta săvârșită de inculpat, precum și de toate consecințele acesteia, asa cum rezultă din actele medicale ori din alte probe administrate. Înalta Curte a mai apreciat că întinderea răspunderii civile delictuale nu este limitată de posibilitățile de plată ale inculpatului, principiul aplicabil fiind acela al reparării integrale a prejudiciului material și moral cauzat prin fapta inculpatului.

Tot sub acest aspect, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit, în cauza Tolstoy Miloslovsky c. Regatul Unit, că despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă, având în vedere, totodată, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii adusă acestora.

Instanța apreciază … o prezumție aproape absolută că decesul unui copil la o vârstă fragedă, în condițiile în care nu suferea de nicio boală care să-i pună viața în pericol, este un eveniment de natură a provoca o durere deosebită tatălui rămas în viață. În speța de față instanța reține că nu există elemente de natură a contrazice această prezumție, decesul fiului părții civile producându-i acesteia suferințe psihice de o intensiate deosebită.

Instanța consideră că legăturile puternice de afecțiune între părinți și copii și suferința constantă și de lungă durată determinată de pierderea unei rude apropiate, în mod violent și intempestiv, sunt suficiente pentru a justifica acordarea daunelor morale.

În aprecierea daunelor morale, judecătoria a avut în vedere vârsta victimei, respectiv 2 ani și 11 luni la momentul săvârșirii faptei, precum și gradul de rudenie și atașamentul părții civile față de fiul său, decesul intempestiv al unui copil având consecințe negative la nivel psihic pentru orice părinte. În plus, valoarea socială lezată este reprezentată de dreptul la viață, valoare socială fundamentală.

Citeste mai mult  CCR. Dispoziții vizând competența facultativă a instanței, neconstituționale

Instanța de fond a mai avut în vedere faptul că acordarea daunelor morale nu trebuie să constituie o îmbogățire fără justă cauză a părții civile, motiv pentru care apreciază că pretențiile bănești ale părții civile sunt întemeiate doar în parte, fiind menite să compenseze în măsura posibilului alterarea cadrului familial prin decesul victimei. Instanța de fond a mai apreciat că valoarea despăgubirilor solicitate de partea civilă, respectiv 100.000 euro, este vădit exagerat având în vedere că scopul daunelor morale este, în principiu, acela de a oferi celor vătămați prin decesul unei persoane față de care nutreau o mare afecțiune posibilitatea de a trece mai ușor peste evenimentul nefericit, iar la stabilirea nivelului acestora nu se poate face abstracție de elemente precum nivelul general de trai al societății și condițiile concrete socio-economice de la momentul acordării.

Curtea de Apel

În ceea ce privește apelul părții civile, Curtea consideră că instanța de fond a stabilit în mod corect cuantumul daunelor morale la suma de 30.000 euro.

Deși este adevărat că partea civilă a încercat o suferință psihică teribilă și un dezechilibru familial sever, în urma decesului singurului său copil minor, la fel de adevărat este că daunele morale acordate nu trebuie să ducă la o îmbogățire fără justă cauză, întrucât daunele morale reprezintă o sancțiune civilă aplicată persoanei vinovate de săvârșirea unei fapte penale.

Curtea reține că pierderea unui copil, nepot sau a oricărei persoane apropiate nu poate niciodată să fie evaluată pecuniar, dovadă faptul că mama și bunica victimei nu au înțeles să formuleze pretenții civile împotriva inculpatei.

Prin urmare, suma acordată părții civile cu titlu de daune morale este menită să îi aducă acesteia alinarea pentru pierderea unei ființe dragi și apropiate, care, sănătoasă fiind, a încetat prematur din viață, în urma neglijenței evidente a inculpatei.

În aceste condiții, este nefiresc ca satisfacția materială dată părții civile să o depășească pe cea constând în condamnarea la închisoare, chiar și cu suspendare, a inculpatei, condamnare care este de esența dreptului penal.”(Curtea de Apel București, Secția I penală, Decizia nr. 893 din 24 iunie 2015, www.rolii.ro)

Cuvinte cheie: > > >