Utilizarea operei fără consimțământul autorului prin publicarea integrală pe site-ul de internet al unei edituri

1 februarie 2016 Drept Civil Jurisprudenta

Utilizarea unei opere potrivit celor prevăzute de dispozițiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 8/1996 – fără consimţământul autorului şi fără plata vreunei remuneraţii – este multiplu condiţionată, nefiind permisă în orice circumstanţe [(de natura celor ce se încadrează în normele de excepţie de la lit. a) – i)], și anume: opera să fi fost adusă anterior la cunoştinţă publică, utilizarea să fie conformă bunelor uzanţe, să nu contravină exploatării normale a operei şi să nu îl prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de utilizare.

Reproducerea integrală a unei opere prin postarea acesteia pe site-ul de internet al editurii ministerului – în cadrul secțiunii Biblioteca virtuală – cu acces nelimitat pentru public reprezintă o utilizare ce contravine exploatării normale a operei, de natură a-l prejudicia pe autor prin aceea că lipseşte de conţinut şi suprimă orice eventuală intenţie a acestuia de a reedita opera, în absenţa unui acord în acest sens şi fără ca opera să fi căzut în domeniul public, iar drepturile patrimoniale de autor să se fi stins (la expirarea duratei legale de protecţie).

Citeste mai mult  Înființarea popririi împiedică perimarea executării silite în dosarele execuționale deschise anterior intrării în vigoare a noului cod de procedură civilă

În acest context, nu pot fi reţinute dispozițiile art. 33 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 8/1996 (care se referă la ”reproducerile specifice realizate de bibliotecile accesibile publicului”), întrucât nu sunt întrunite cerinţele legale anterior enunţate de premisa art. 33 alin. (1).

De asemenea, şi invocarea dispoziţiilor H.G. nr. 1676/2008 privind aprobarea Programului naţional pentru digitizarea resurselor culturale naţionale şi crearea Bibliotecii Digitale a României, cu valoare de cauză exoneratoare de răspundere, este lipsită de relevanţă în cauză, întrucât limitele exercitării drepturilor patrimoniale de autor sunt cele prevăzute de Legea nr. 8/1996 (art. 33-38). Or, acestor limitări nu le pot fi adăugate alte ipoteze decât prin acte normative speciale, cu egală forţă juridică (prin raportare la ierarhia actelor normative) ori prin modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996, iar nu printr-o hotărâre de guvern care, în limitele prevăzute de lege, nu poate conţine decât dispoziţii de organizare a aplicării legii, iar nu exercitarea unor atribuţii rezervate exclusiv puterii legiuitoare; în plus, contrar celor susţinute de recurent, hotărârea de guvern menţionată nu şi-a propus să legitimeze încălcarea drepturilor patrimoniale de autor, iar organizarea Bibliotecii Digitale a României nu putea avea ca premisă crearea ei prin nesocotirea drepturilor autorilor ale căror opere sunt postate pe site, ci constituirea acesteia, în condiţiile legii.

Citeste mai mult  CCR ref stabilirea unor limite de vârstă până la care biochimiștii din sistemul sanitar pot continua activitatea

Încălcarea dreptului patrimonial de autor [decurgând din nesocotirea dispoziţiilor art. 33 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 8/1996] reprezintă o faptă ilicită de natură a antrena răspunderea civilă delictuală a autorului faptei şi, consecutiv, repararea prejudiciului cauzat prin săvârşirea ei. (ICCJ, Secția I civilă, decizia nr. 1109 din 24 aprilie 2015, www.scj.ro)

Cuvinte cheie: >