Varianta atenuată a infracțiunii de dare de mită

21 septembrie 2018 Drept Penal Jurisprudenta

”Purtând denumirea marginală „Infracțiuni de corupție și de serviciu comise de alte persoane”, prevederile art. 308 alin. (1) C. pen. statuează în sensul în care „dispozițiile art. 289-292, 295, 297-300 și art. 304 privitoare la funcționarii publici se aplică în mod corespunzător și faptelor săvârșite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) (…).”

Așa cum s-a subliniat, mutatis mutandis, în considerentele Deciziei nr. 1/2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală (publicată în M. Of. nr. 105 din 10 februarie 2015), prevederile art. 308 alin. (1) C. pen. incriminează o variantă atenuată a infracțiunilor enumerate în cuprinsul său, variantă care se deosebește de configurația tipică a acestor fapte printr-un element circumstanțial, și anume calitatea subiectului activ al infracțiunii ori, după caz, calitatea persoanei în legătură cu activitatea căreia intervine actul de conduită incriminat.

Citeste mai mult  CCR. Dispozițiile privind participarea expertului-parte la efectuarea expertizelor, constituționale

În cazul particular al infracțiunii de dare de mită, subiectul activ este întotdeauna necircumstanțiat, ceea ce înseamnă că infracțiunea poate fi comisă de orice persoană, fără a fi necesar ca ea să dețină o calitate specială.

În schimb, o cerință esențială a laturii obiective a infracțiunii prevăzute în art. 290 C. pen. este aceea ca variantele alternative ale verbum regens – promisiunea, oferirea sau darea de bani sau foloase – indiferent de forma în care se concretizează, să se realizeze „în condițiile arătate la art. 289 C. pen.”, respectiv față de un funcționar public ori față de una dintre persoanele prevăzute în art. 175 alin. (2) C. pen.

În forma sa tipică, infracțiunea de dare de mită va exista, prin urmare, ori de câte ori mituitorul va oferi bani sau alte foloase unui funcționar public propriu-zis, astfel cum este definită această noțiune în cuprinsul art. 175 alin. (1) lit. a)-c) C. pen., sau unui funcționar public asimilat, în înțelesul art. 175 alin. (2) C. pen.

Citeste mai mult  RIL admis. Posibilitatea obligării inculpaților minori la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității în ipoteza renunțării la urmărirea penală

Varianta atenuată a dării de mită, incriminată în art. 308 alin. (1) corelat cu art. 290 alin. (1) C. pen., va fi incidentă numai atunci când actul de conduită interzis, adoptat de mituitor, se realizează în legătură cu alți funcționari decât cei publici, respectiv cu una dintre persoanele enumerate în cuprinsul normei de drept penal substanțial analizate, și anume persoane care exercită, permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) C. pen.

Determinantă, așadar, pentru corecta încadrare juridică a faptei de dare de mită este nu calitatea eventual deținută de cel care oferă, promite sau dă sume de bani sau alte foloase, ci calitatea funcționarului căruia sumele sau foloasele respective îi sunt destinate.” (I.C.C.J., Secţia penală, decizia nr. 433/A din 14 decembrie 2017, www.scj.ro)

Cuvinte cheie: > > >