Violență verbală pe Facebook. Justificarea emiterii unui ordin de protecție

25 aprilie 2016 Drept Civil Jurisprudenta

”Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 7.09.2015,  reclamantii NR, NFR în contradictoriu cu pârâtii NEM, NAI au solicitat instanței să emită un ordin de protecție, urmând să se dispună interzicerea oricarei actiuni, directe sau indirecte care sa se refere la persoana reclamantilor, incluzand exprimarea in mediul on-line, obligarea pârâtilor să pastreze o distanță minima determinata față reclamanti, resedinta acestora, locul de munca si interzicerea oricarui contract, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod cu reclamantii.

În motivarea acțiunii s-a arătat ca pe retelele de socializare ce reprezinta spatiu public au aparut diverse comentarii malitioase si amenintatoare ale paratilor la adresa reclamantilor, care le-au afectat acestora relatiile la locul de munca si cu ceilalti membri ai familiei.

Prin sentinta civila nr.7829/29.10.2015, Judecatoria a respins cererea de emitere a ordinului de protectie. (…)

Impotriva sentintei au declarat apel, in termen legal, reclamantii (…)

Analizand actele si lucrarile dosarului, tribunalul, fata de criticile invocate, considera ca apelul nu este fondat.

Citeste mai mult  Aplicarea legii penale mai favorabile cu privire la obligaţia de a nu mai conduce nici un vehicul pe durata termenului de încercare impusă ca măsură de supraveghere

Astfel, emiterea ordinului de protectie, conform art.23 si urm. din Legea nr.217/2003, reprezinta o masura provizorie, cu caracter exceptional, justificata de inlaturarea starii de pericol in care se afla o persoana, ca urmare a actelor de violență exercitate din partea unui membru al familiei.

Prin urmare, nu orice act de violenta justifica emiterea ordinului, ci doar acel act a carui gravitate este de natura sa puna in primejdie viata, integritatea fizică sau psihică ori libertatea persoanei.

In cauza de fata, este cert ca intre parti, membrii ai aceleiasi familii largite, exista neintelegeri si tensiuni, punctul de pornire fiind un presupus imprumut acordat de parati reclamantilor. Aceste neintelegeri au atins apogeul in vara anului acestuia, cand paratii au postat pe o retea de socializare comentarii injurioase si defaimatoare la adresa reclamantilor. Mesaje de acelasi gen au fost transmise si prin SMS.

Tribunalul retine ca acest gen de mesaje se incadreaza in notiunea de violenta verbala si psihologica, insa, asa cum a constatat prima instanta, nu au fost de natura a pune in pericol viata si integritatea fizica si psihica a reclamantilor.

Citeste mai mult  Latura obiectivă a infracțiunii de viol

Astfel, pe de o parte, paratii au recunoscut comentariile facute, aratand la interogatoriu ca sunt de acord sa inceteze aceste manifestari. Mai mult chiar, au sustinut ca au sters postarile de pe pagina de Facebook si nu au mai adaugat alte mesaje, situatie recunoscuta de reclamanti la interogatoriu . Se sustine in apel ca au existat mesaje jignitoare si amenintatoare si ulterior introducerii cererii, insa aceste afirmatii nu sunt dovedite. Pe de alta parte, reclamantii au recunoscut la interogatoriu ca nu au mai avut niciun contact cu paratii ulterior lunii august, reclamantul raspunzand in fata primei instante ca nu se simte in pericol in prezent. Prin urmare, la acest moment nu exista niciun fel de acte de violente exercitate de parati, astfel incat sa fie necesara interventia instantei si emiterea ordinului de protectie.

Cat priveste pericolul creat, tribunalul constata ca s-a sustinut ca a fost pusa in pericol intergitatea psihica a reclamantilor, vorbindu-se in principal despre afectarea relatiilor sociale ca urmare a citirii de catre colegii de serviciu a mesajelor publicate on-line. Or, prejudiciul de imagine produs prin astfel de manifestari nu echivaleaza cu afectarea integritatii psihice. Instanta nu neaga impactul pe care comentariile postate pe retele de socializare il poate avea asupra vietii sociale, insa emiterea ordinului de protectie nu reprezinta un mijloc de reparare a eventualului prejudiciu moral, ci un mijloc de inlaturare a unui pericol real si actual.(Tribunalul Argeș, Decizia civilă nr. 3932 din 10 decembrie 2015, www.rolii.ro)

Cuvinte cheie: > > >