Contestație la executare. Necomunicarea legală a titlului executoriu

„Potrivit art. 632 C.proc.civ., executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu. (…)
Potrivit art. 711 alin. 1 Cod procedură civilă, împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. Contestaţia la executare este o cale specială de atac aplicabilă în faza executării silite prin care se poate obţine anularea actelor de executare efectuate cu încălcarea dispoziţiilor legale.
În speţă, instanţa constată că executarea silită contestată a fost pornită cu încălcarea dispoziţiilor art. 632 Cod procedură civilă raportat la art. 37 şi art. 27 din O.G. nr. 2/2001, astfel cum a fost interpretat prin Decizia nr. 10/2013 privind judecarea recursului în interesul legii pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 7/2013, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 450 din 23 iulie 2013.
Astfel, conform art. 37 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum şi hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluţionat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo alta formalitate. Potrivit art. 31 din O.G. nr. 2/2001, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
În conformitate cu art. 27 din O.G. nr. 2/2001, comunicarea procesului-verbal şi a înştiinţării de plată se face prin poştă, cu aviz de primire, sau prin afişare la domiciliul sau la sediul contravenientului, iar operaţiunea de afişare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puţin un martor. Prin Decizia nr. 10/2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a stabilit că modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenţie şi a înştiinţării de plată, prin afişare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poştă, cu aviz de primire.
Având în vedere că executarea silită contestată a fost începută după publicarea în Monitorul Oficial a deciziei pronunţate în soluţionarea recursului în interesul legii, dezlegarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie problemei de drept privind interpretarea dispoziţiilor art. 27 din O.G. nr. 2/2001 este obligatorie, conform art. 517 alin. 4 Cod procedură civilă.
Intimata-creditoare nu a efectuat comunicarea prin poştă, cu aviz de primire, a procesului-verbal de contravenţie pus în executare silită, astfel încât procedura de afişare a acestuia este nelegală, contravenind caracterului subsidiar al acestei modalităţi de comunicare. Având în vedere că procesele verbale de contravenţie nu au fost înmânate sau comunicate în mod legal persoanei sancţionate contravenţional, acestea nu reprezintă titlu executoriu conform art. 37 din O.G. nr. 2/2001, întrucât nu a expirat termenul prevăzut de art. 31 din O.G. nr. 2/2001, în care se putea formula plângerea contravenţională. Totodată, având în vedere că procesul-verbal nu a fost comunicat în mod legal către persoana sancţionată contravenţional în termenul prevăzut de art. 26 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, au devenit incidente prevederile art. 14 din O.G. nr. 2/2001, intervenind prescripţia executării sancţiunii contravenţionale.
În consecinţă, este întemeiat motivul invocat prin contestaţia la executare constând în necomunicarea, în mod legal, a procesului-verbal de contravenţie înainte de începerea executării silite a despăgubirilor stabilite prin acesta.” (Judecătoria Sectorului 1 București, Sentința civilă nr. 145/2015, portal.just.ro)

Cuvinte cheie: > >