În conformitate cu art.1 alin.1 din Legea 192/2006, privind medierea și organizarea profesiei de mediator, medierea reprezintă o modalitate de soluționare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terțe persoane specializate în calitate de mediator, în condiții de neutralitate, imparțialitate, confidențialitate și având liberul consimțământ al părților.
În conformitate cu art.2 alin.4 din același act normativ, nu pot face obiectul medierii (…) drepturi de care părțile, potrivit legii, nu pot dispune prin convenție sau prin orice alt mod admis de lege.
Verificând conținutul acordului de mediere, instanța constată că părțile doresc să confere biletului la ordin o anumită valoare, respectiv biletul să nu constituie titlu executoriu, dorind totodată să schimbe termenul scadent.
Având în vedere că valoarea de titlu executoriu este conferită de lege, respectiv art.61 din Legea nr.58/1934, instanța apreciază că nu este un drept de care părțile pot dispune, pentru a renunța la acest caracter. De asemenea, apreciază că părțile nu pot modifica termenul scadent al unui bilet la ordin, ci au posibilitatea emiterii unei alte cambii.
Astfel instanța constată că acordul de mediere nu întrunește condițiile prevăzute de lege, întrucât vizează un domeniu în care părțile nu pot recurge la mediere.
În concluzie, având în vedere aspectele de fapt și de drept analizate, judecătoria, constatând că înțelegerea intervenită între părți vizează un domeniu în care părțile nu pot recurge la mediere, va respinge acordul de mediere încheiat între părți.” (Judecătoria Buzău, Sentința civilă nr. 4608/2015, www.rolii.ro)
Cuvinte cheie: acord de mediere > bilet la ordin > titlu executoriu
