Dispozițiile art. 3 lit. b) teza I din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, determină competența internațională a instanțelor judecătorești din România în soluționarea acțiunii de divorț prin care părțile, cetățeni români, solicită desfacerea căsătoriei încheiată într-un stat membru al Uniunii Europene.
Iar, în ipoteza în care pârâtul nu are locuința în țară, competența teritorială de soluționare a acțiunii introdusă după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, aparține instanței de la domiciliul reclamantului, potrivit dispozițiilor art. 914 alin. (1). (ICCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 687 din 27 februarie 2014, www.scj.ro)
Cuvinte cheie: actiune de divort > competenta teritoriala > noul cod de procedura civila > Regulamentul CE nr. 2201/2003
