Tribunalul București a sesizat ÎCCJ în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:
a) Dacă anterior datei de 29.05.2018, când, conform Hotărârii Consiliului U.N.B.R. nr. 325/17 februarie 2018, a fost pus în functiune Registrul national al actelor atestate de avocat, prevăzut de art. 3 alin.(3) din Legea nr. 51/1995 (r3) privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, Registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de avocat era conform legii un registru public;
b) Dacă dispoziţiile art.3 alin.(1) lit.c din Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, ce prevăd atestarea datei unui înscris de către avocat, se interpretează în sensul că avocatul poate da dată certă unui înscris sub semnătură privată.
Completul care a dispus sesizarea ÎCCJ arată că, în conformitate cu dispozițiile art. 278 alin. 1 pct. 1 și pct. 3 din Codul de procedură civilă din 2010 republicat, data înscrisurilor sub semnătură privată este opozabilă altor persoane decât celor care le-au întocmit, numai din ziua în care a devenit certă, prin una dintre modalitățile prevăzute de lege, respectiv:
1. din ziua în care au fost prezentate spre a se conferi dată certă de către notarul public, executorul judecătoresc sau alt funcționar competent în această privință;
3. din ziua când au fost înregistrare într-un registru sau alt document public.
Potrivit dispozițiilor art. 3 alin. 1 lit. c din Legea nr. 51/1995 (r2), activitatea avocatului se realizează prin redactarea de acte juridice, atestarea identității părților, a conținutului și a datei actelor prezentate spre autentificare.
Interpretarea dispozițiilor art. 3 alin. 1 lit. c din Legea nr. 51/1995 (r2), în sensul dacă sintagma ”activitatea avocatului se realizează prin atestarea datei actelor prezentate spre autentificare”, este echivalentă cu conferirea de dată certă unui înscris sub semnătură privată, la care se referă dispozițiile art. 29 alin. 1 din aceeași lege, potrivit cărora contractul de asistență juridică încheiat în formă scrisă dobândește dată certă prin înregistrarea în registrul oficial de evidență, trebuie să pornească de la prevederile art. 37 alin. 1 din Legea nr. 24/200 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu care în limbajul normativ aceleași noțiuni se exprimă numai prin aceiași termeni.
Or, în cuprinsul aceluiași act normativ, Legea nr. 51/1995 republicată, în redactarea art. 3 alin. 1 lit. c și art. 29 alin. 1 sunt folosiți termeni diferiți, respectiv ”atestarea datei actelor prezentate spre autentificare” și ”dată certă”, ceea ce conduce la concluzia că cele două expresii nu sunt echivalente din punct de vedere semantic și normativ.
Este adevărat că în baza art. 3 alin. 1 lit. c din Legea nr. 51/1995 (r2) avocații puteau atesta data înscrisurilor, dar între atestarea datei unui înscris și conferirea de dată certă unui înscris nu există identitate, Atestarea actului de către avocat sub aspectul conținutului său, al identității părților și al datei actului se face doar pentru a putea fi prezentat actul notarului public pentru autentificare, aspect care reiese cu evidență din prevederile art. 3 alin. 1 lit. c din Legea nr. 51/1995. În schimb, data certă marchează momentul de la care existența înscrisului nu mai poate fi contestată de către terți, iar data certă a inscrisului este față de terți cea considerată adevărată.
Totodată, sintagma ”atestarea datei actelor prezentate spre autentificare”, conținută în art. 3 alin. 1 lit.c din Legea nr. 51/1995 (r2), nu poate fi interpretată ca având semnificația conferirii datei certe de către avocat unui înscris sub semnătură privată, în sensul dispozițiilor art. 278 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă din 2010 republicat, deoarece la data 13.12.2012, când apare în cauză că s-a încheiat contractul de împrumut sub semnătură privată între părțile litigante, avocatul nu avea conform legii calitatea de funcționar și nu putea oferi dată certă înscrisurilor.
De asemenea, opinia completului de judectă este în sensul că, anterior datei de 29.05.2018, Registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de avocat nu era conform legii un registru public.
Cuvinte cheie: avocat > dezlegare chestiune de drept > Legea nr. 51/1995
