”Prin cererea formulată, apelantul inculpat, a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor aplicării Deciziei nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale.
În concret, prin contestaţia la executare, condamnatul a solicitat pronunţarea unei noi hotărâri, în sensul refacerii operaţiunii de contopire a pedepselor aplicate pentru infracţiuni concurente, operaţiune întemeiată pe alte dispoziţii legale, decât cele avute în vedere prin Decizia penală nr. 405 din 14 august 2014 a Curţii de Apel Galaţi.
Legat de admisibilitatea sesizării Curţii Constituţionale, Înalta Curte constată că trebuie îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, şi anume:
– excepţia să fie ridicată în faţa instanţelor de judecată, la cererea uneia dintre părţi sau, din oficiu, de către instanţa de judecată sau de arbitraj comercial, respectiv de procuror în faţa instanţei de judecată, în cauzele în care participă;
– excepţia să vizeze neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare;
– excepţia să nu aibă ca obiect prevederi constatate ca neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale;
– excepţia să aibă legătură cu soluţionarea cauzei,indiferent de obiectul acesteia.
În analiza condiţiilor enumerate anterior, instanţa constată că excepţia a fost invocată de apelant într-un dosar aflat pe rolul Înaltei Curţi şi are în vedere neconstituţionalitatea unor dispoziţii legale care vizează prevederile art. 6 C. pen.
Din analiza dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale reiese că cererea de sesizare a instanţei de contencios constituţional poate fi formulată în orice fază a procesului penal.
Legiuitorul nu impune limite referitor la cadrul procesual, ci stabileşte doar condiţia ca excepţia să fie ridicată în faţa instanţelor de judecată şi să aibă legătură cu soluţionarea cauzei, indiferent de obiectul acesteia.
Analizând îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în speţa dedusă judecăţii, se constată că cererea de sesizare a Curţii Constituţionale este admisibilă.
În aplicarea dispoziţiilor legale mai sus menţionate, din perspectiva cerinţelor ca excepţia să vizeze neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare şi ca excepţia să aibă legătură cu soluţionarea cauzei, se realizează o verificare sub aspectul respectării condiţiilor legale în care excepţia de neconstituţionalitate, ca incident procedural, poate fi folosită.
Astfel, excepţia de neconstituţionalitate constituie un mijloc procedural prin intermediul căruia se asigură, în condiţiile legi, analiza conformităţii anumitor dispoziţii legale cu Constituţia României. Ca orice mijloc procedural, excepţia de neconstituţionalitate nu poate fi utilizată decât în scopul şi cu finalitatea prevăzute de lege, respectiv pentru verificarea constituţionalităţii unei dispoziţii legale care are legătură cu soluţionarea cauzei. în consecinţă, în cadrul examenului de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate, instanţa trebuie să analizeze, implicit, corectitudinea folosirii mijlocului procedural în scopul pentru care a fost prevăzut de lege.
Neconstituţionalitatea unui text de lege este dată de contradicţia dintre dispoziţia legală şi un principiu sau o prevedere constituţională, aşa încât, pentru a admite cererea de învestire a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei, instanţa în faţa căreia a fost invocată nu se poate limita la constatarea unei legături formale cu soluţionarea cauzei.
Înalta Curte, reţine că, în speţă, petentul invocă faptul că dispoziţiile legii penale mai favorabile, evaluate prin Decizia nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale, ulterior publicării acestei decizii, au generat încălcări ale principiului egalităţii în faţa legii. Astfel, în situaţii egale sau similare, efectul aplicării legii penale mai favorabile în mod global, urmare a Deciziei nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale, a generat discrepanţe majore în planul limitelor angajării răspunderii penale.
Punctual, în condiţiile aplicării legii penale mai favorabile, după pronunţarea Deciziei nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale, inculpatul membru al unui un grup infracţional, a primit o pedeapsă de 9 ani şi 8 luni închisoare, spre deosebire de liderul grupului, respectiv E., judecat la data de 14 aprilie 2014, anterior Deciziei nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale, ce a primit o pedeapsă de 5 ani închisoare.
Înalta Curte constată că această discrepanţă în stabilirea tratamentului sancţionator, cu consecinţe directe şi severe asupra cuantumului pedepsei, este rezultatul aplicării globale a legii penale mai favorabile, consecinţă a deciziei Curţii Constituţionale. Ca urmare, se impune analizarea efectului aplicării legii penale mai favorabile în mod global în raport cu dispoziţia constituţională ce vizează egalitatea în faţa legii. Instanţele, aplicând Decizia Curţii Constituţionale, nu pot explica în jurisprudenţa generată de aplicarea globală a legii penale mai favorabile, diferenţele substanţiale de pedeapsă între participanţii cu contribuţii egale, în funcţie de momentul judecării definitive (anterior sau ulterior deciziei Curţii Constituţionale). În aceste condiţii interesul participantului, ce execută o pedeapsă aproape dublă faţă de liderul grupării infracţionale, în sesizarea cu excepţia de neconstituţionalitate este actual, cert şi legitim.
Faţă de aceste considerente şi văzând dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Înalta Curte, va admite apelul declarat de condamnatul A. împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale a României conţinută în Decizia penală nr. 107/C din data de 30 martie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Va dispune sesizarea Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate invocată de apelantul condamnat.” (ICCJ, Secția penală, Decizia nr. 168/A/2016, www.scj.ro)
Cuvinte cheie: exceptie de neconstitutionalitate > grup infractional organizat > legea penala mai favorabila
