”Potrivit art. 397 din Noul Cod civil, după divorţ, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi, în afară de cazul în care instanţa decide altfel. Conform art. 398 alin. 1 din Noul Cod civil, dacă există motive întemeiate având în vedere interesul superior al copilului, instanţa hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată doar de unul dintre părinţi, celălalt părinte, conform alin. 2 păstrează dreptul de-a veghea asupra modului de creştere şi educare a copilului, precum şi dreptul de a consimţi la adopţia acestuia. (…)
Interesul superior al copilului se circumscrie dreptului acestuia la o dezvoltare fizică şi morală normală, la echilibru socio-afectiv, la viaţă de familie, drept afirmat chiar şi de art. 8 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, iar exercitarea autorităţii parentale de către ambii părinţi prevăzută de art. 397 din Noul Cod civil, este un drept al acestuia, de care nu poate fi lipsit decât pentru motive justificate de interesul său superior.
Câtă vreme probele au relevat un comportament agresiv al tatălui faţă de minori, nu doar psihic dar chiar şi fizic, acesta reprezintă în sine un risc pentru ei, pentru dezvoltarea, creşterea şi educaţie, iar opinia exprimată în cameră de consiliu nu poate fi ignorată, fiind evident că nu doresc nici un fel de relaţii cu acesta şi de altfel, nici nu contribuie în afară de violenţe fizice, psihice în vreun alt fel la creşterea lor.
Deoarece nu există o cale de comunicare între părţi şi nici între minori şi intimatul pârât, comportamentul violent al acestuia fiind motivul acestei stări de temere, nelinişte, respingere, în mod greşit instanţa de apel a opinat în sensul că ar fi posibilă o colaborare, pentru ca în viitor să aibă loc o reechilibrare psihică a copiilor. Sigur că ar fi în interesul acestora ca cei doi părinţi să aibă chiar urmare a desfacerii căsătoriei o relaţie normală pentru a fi de natură a determina o dezvoltare fizică, psihică a copiilor normală, însă, câtă vreme atitudinea tatălui este una reprobabilă până în prezent, este cert că soluţia instanţei de apel contravine interesului minorilor şi se impune a fi modificată, dispoziţiile art. 397, art. 398 alin. 1 din Noul Cod civil, fiind greşit aplicate şi interpretate.” (Curtea de Apel Oradea, Secția a I-a civilă,Decizia nr. 643/2014)
Cuvinte cheie: autoritatea parinteasca > interesul superior al copilului > noul cod civil
