”Prin acțiunea ce face obiectul prezentului dosar, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului Instituția Prefectului Gorj – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Gorj să procedeze la înmatricularea definitivă fără plata taxei reprezentând timbru de mediu a autovehiculului marca Volkswagen model T4 cu nr. de identificare WV2……
Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei tribunalul reține că la data de 25.07.2015 reclamantul a cumpărat din Germania autovehiculul marca Volkswagen model T4 cu nr. de identificare WV2… (filele 6-7).
La data de 31.07.2015 reclamantul s-a adresat către pârâtul Instituția Prefectului Gorj – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Gorj prin cererea înregistrată sub nr. xxxxx/31.07.2015 (fila 38, fila 40), solicitând înmatricularea definitivă în România a autovehiculului marca Volkswagen model T4 cu nr. de identificare WV2…. fără plata taxei reprezentând timbru de mediu, menționând că această taxă a mai fost plătită la momentul înmatriculării într-un alt stat membru UE.
Prin adresa nr. xxxxx/10.08.2015 emisă de către Instituția Prefectului Gorj – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Gorj (fila 5) s-a comunicat reclamantului faptul că potrivit OUG nr. 9/2013 acesta are obligația de a plăti contravaloarea timbrului de mediu aferentă autovehiculului în privința căruia se solicită înmatricularea definitivă.
Pentru a se stabili dacă acțiunea formulată de către reclamant este sau nu întemeiată, tribunalul va analiza atât dispozițiile naționale instituite de legiuitor prin OUG nr. 9/2013, precum și normele dreptului comunitar și jurisprudența CJUE în această materie.
Potrivit disp. art. 1 alin. 2 lit. i din OUG nr. 9/2013 se prevede că înmatricularea reprezintă o operațiune administrativă ce constă în înscrierea în evidențele autorităților competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare, precum și a numărului de înmatriculare.
Prevederile art. 1 alin. 2 lit. m din OUG nr. 9/2013 definesc timbru de mediu ca fiind suma datorată de către contribuabil pentru emisiile provenite de la autovehiculele din categoriile M1, M2, M3 și N1, N2, N3.
Conform disp. art. 4 din OUG nr. 9/2013 se prevede că obligația de plată a timbrului de mediu intervine o singură dată, astfel:
a). cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare
b). la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului valoarea reziduală a timbrului, în conformitate cu prevederile art. 7
c). cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa de poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării
d). cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situația autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanțe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.
e). cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situația autovehiculelor pentru care s-a emis decizie de restituire a taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, în conformitate cu prevederile art. 12.
În ceea ce privește normele reglementate de dreptul comunitar în materia dedusă judecății, tribunalul are în vedere dispozițiile art. 110 paragraful 1 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Astfel, conform disp. art. 110 paragraful 1 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se statuează că nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Tribunalul subliniază faptul că principiul priorității dreptului Uniunii Europene presupune că normele adoptate de către instituțiile comunității europene se integrează în sistemele juridice ale statelor membre, care sunt obligate să îl respecte, având în vedere supremația dreptului comunitar asupra legislațiilor naționale. Mai exact, dacă o normă națională este contrară unei dispoziții comunitare atunci autoritățile statale membre trebuie să aplice dispoziția europeană.
Curtea Europeană a Uniunii Europene a statuat că supremația dreptului comunitar se aplică tuturor actelor normative naționale, indiferent dacă acestea au fost adoptate anterior sau ulterior actului normativ comunitar, precum și independent de forța lor juridică sau de instituția emitentă a actului.
Ordinea juridică internă a unui stat membru înglobează în structura sa și dreptul Uniunii Europene, atât sub forma normelor reglementate în tratatele constitutive și în actele normative adoptate de către instituțiile Uniunii Europene, precum și în privința jurisprudenței C.J.U.E. sub aspectul clarificărilor juridice pe care le statuează.
Relevantă sub aspectul priorității dreptului comunitar este jurisprudența C.J.U.E., mai exact cauza Costa-Enel în care s-a stabilit că dreptul comunitar constituie o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare în fața dreptului național ulterior, precum și cauza C – 106/77 Simmenthal SA în care s-a stabilit că instanța națională care trebuie să aplice dispoziții de drept comunitar are obligația de a asigura efectul deplin al acestor norme, înlăturând dacă este necesar, din oficiu, aplicarea oricărei dispoziții contrare a legislației naționale, chiar ulterioare, fără a fi necesar să solicite sau să aștepte înlăturarea prealabilă a acesteia pe cale legislativă sau prin orice alt procedeu constituțional.
Principiul supremației dreptului comunitar în raport de legislația națională este consacrat și pe cale constituțională.
Astfel, prin art. 148 alin. 2 din Constituție se prevede că urmare a aderării la Uniunea Europeană prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
Alin. 4 al art. 148 din Constituție statuează că Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului 2).
Revenind la problema ce constituie obiectul prezentului dosar, tribunalul constată că C.J.U.E. a examinat conformitatea prevederilor art. 4 din OUG nr. 9/2013 cu dispozițiile art. 110 paragraful 1 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cauza C – 586/14 Budișan.
În acest sens, prin cauza C – 586/14 Budișan s-a decis că articolul 110 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că:
– nu se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe autovehicule care se aplică autovehiculelor rulate importate cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru și autovehiculelor deja înmatriculate în statul membru respectiv cu ocazia primei transcrieri în același stat a dreptului de proprietate asupra acestora din urmă;
– se opune ca statul membru respectiv să scutească de această taxă autovehiculele deja înmatriculate pentru care a fost plătită, dar nu a fost restituită, o taxă în vigoare anterior declarată incompatibilă cu dreptul Uniunii.
În considerentele cauzei C – 586/14 Budișan s-a menționat că este incompatibil cu articolul 110 TFUE un regim de taxare care prevede că autovehiculele rulate care au fost supuse unor asemenea taxe incompatibile cu dreptul Uniunii vor fi scutite de o nouă taxă, în speță timbrul de mediu (paragraful 37). De asemenea, s-a arătat că potrivit unei jurisprudențe constante a C.J.U.E., valoarea taxei percepute cu ocazia înmatriculării unui autovehicul se încorporează în valoarea acestui autovehicul. Atunci când un autovehicul înmatriculat cu plata unei taxe într‑un stat membru este ulterior vândut ca autovehicul rulat în acest stat membru, valoarea sa de piață include valoarea reziduală a acestei taxe (paragraful 38).
Totodată, s-a menționat că o taxă incompatibilă cu dreptul Uniunii trebuie să fie restituită cu dobândă, iar valoarea sa trebuie considerată ca nemaifiind încorporată în valoarea de piață a autovehiculelor cărora li se aplică această taxă (paragraful 39 – cauza C – 586/14 Budișan).
S-a statuat că valoarea reziduală a unei taxe incompatibile cu dreptul Uniunii încetează să mai fie încorporată în valoarea de piață a unui vehicul din moment ce proprietarul acestui vehicul dispune, în temeiul acestui drept, de posibilitatea de a obține restituirea acestei taxe, independent de faptul că ea a fost sau nu a fost efectiv restituită la data vânzării vehiculului menționat (paragraful 41 – cauza C – 586/14 Budișan).
De asemenea, s-a arătat că, în caz contrar, această simplă posibilitate este de natură să îi încurajeze pe proprietarii vehiculelor rulate românești vizate să propună pentru aceste vehicule, chiar dacă taxa vizată nu a fost încă restituită, un preț de vânzare care să nu țină seama de taxa respectivă. În schimb, vehiculele rulate importate dintr‑un alt stat membru vor fi invariabil supuse timbrului de mediu prevăzut de OUG nr. 9/2013 la înscrierea în România a dreptului de proprietate asupra acestor vehicule. Astfel, o scutire precum cea rezultată din această dispoziție este de natură să ofere un avantaj concurențial vehiculelor rulate prezente deja pe piața românească și, în consecință, să descurajeze importul de vehicule similare din alte state membre (paragraful 42- cauza C – 586/14 Budișan).
Din interpretarea dispozițiilor cauzei C – 586/14 Budișan rezultă că, în condițiile în care proprietarii vehiculelor rulate românești sunt scutiți de la plata taxei timbru de mediu pentru simplul motiv că anterior a fost plătită o altă taxă nelegală, în timp ce vehiculele rulate importate dintr-un alt stat membru sunt supuse în mod obligatoriu plății taxei timbrului de mediu la înscrierea în România a dreptului de proprietate asupra acestor vehicule, această situație creează în piață o discriminare în privința autovehiculelor pentru care plata taxei timbru de mediu este obligatorie, determinând cumpărarea de autovehicule rulate românești în defavoarea autovehiculelor rulate cumpărate dintr‑un alt stat membru.
Ca atare, se constată că prevederile art. 4 din OUG nr. 9/2013 favorizează în mod indirect cumpărarea de vehicule rulate românești și descurajează importul de vehicule similare provenind din alte state membre, în acest din urmă caz fiind obligatorie achitarea taxei timbru de mediu, încălcându-se astfel prevederile art. 110 paragraful 1 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene care statuează că nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Pe cale de consecință, tribunalul concluzionează că taxa reprezentând timbru de mediu solicitată de către instituția pârâtă în vederea înmatriculării definitive a autovehiculului marca Volkswagen model T4 cu nr. de identificare WV2ZZZ70ZNH023153 achiziționat de către reclamant dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene contravine prevederilor art. 110 paragraful 1 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Având în vedere considerentele expuse mai sus, constatând că acțiunea formulată de către reclamant este întemeiată, tribunalul va admite acțiunea și va dispune obligarea pârâtului Instituția Prefectului Gorj – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Gorj să procedeze la înmatricularea definitivă fără plata taxei reprezentând timbru de mediu a autovehiculului marca Volkswagen model T4 cu nr. de identificare WV2..” (Tribunalul Gorj, Sentința civilă nr. 1049 din 1 iulie 2016, definitivă prin decizia nr. 3354 din 23 noiembrie 2016 a Curții de Apel Craiova)
Cuvinte cheie: cauza C - 586/14 Budișan > timbru de mediu
