Ministerul Justiției a lansat în dezbatere publică miercuri, 19 aprilie 2017, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul Penal, a Legii nr.135/2010 privind Codului de Procedură Penală, pentru completarea articolului 31 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum și pentru completarea articolului 79 din Lege nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
Potrivit expunerii de motive, proiectul de lege are în vedere, exclusiv, modificarea și completarea actelor normative la care se referă, pe de o parte, pentru a pune în acord dispoziții ale legislației penale și procesual-penale cu prevederile Constituției așa cum au fost acestea din urmă interpretate prin decizii ale Curții Constituționale, iar, pe de altă parte, pentru a asigura transpunerea în legislația națională a două directive ale Uniunii Europene.
Modificări aduse Codului penal
Pentru punerea în acord a prevederilor art. 5 Cod penal cu prevederile constituționale reținute în Decizia nr. 372/2014, proiectul propune introducerea în respectivul articol a unui alineat nou, alin. (1^1), care să
prevadă în mod expres faptul că pentru stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile nu este permisă combinarea prevederilor din legi succesive.
Proiectul de lege propune modificarea alin. (3) al art. 159 Cod penal pentru a se prevedea expres faptul că în cauzele în curs de soluționare la data intrării în vigoare a prezentului cod, dar pentru care la acea dată momentul citirii actului de sesizare a instanței de judecată fusese depășit, împăcarea poate interveni până la primul termen ulterior datei de 19 noiembrie 2014. Termenul de 19 noiembrie 2014 este data la care, odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Decizia Curții Constituționale nr.508/2014 a dobândit, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție, un caracter general obligatoriu, producând efecte numai pentru viitor.
Se propune și modificarea art. 297 alin. (1) Cod penal, pentru a pune de acord dispozițiile acestuia cu dispozitivul și considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 405/2016. Astfel, sintagma „”îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul formei de lege lata a alin. (1) al art. 297 se înlocuiește cu sintagma „îndeplinește prin încălcarea unei legi, a unei ordonanțe a guvernului sau a unei ordonanțe de urgență a guvernului”. Restul normei de incriminare rămâne nemodificat.
Proiectul modifică alin. (1) al art. 301 Cod penal, înlocuindu-se sintagma „raporturi comerciale”, sintagmă declarată neconstituțională prin Decizi Curții Constituționale nr. 603/2015, cu sintagma „raporturi specifice celor dintre profesioniști”
Se propune modificarea alin. (1) al art. 336 Cod penal, acesta urmând a avea următorul cuprins: ”(1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.”
De asemenea, se introduce art. 336^1 care incriminează fapta conducătorului unui vehicul de a consuma alcool sau alte substanțe psihoactive, după producerea unui accident de circulație care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane, până la recoltarea probelor biologice.
Modificări aduse Codului de procedură penală
Prin proiectul de lege se propune o reglementare distinctă a procedurii recuzării când aceasta intervine în faza de urmărire penală de cea care intervine in fața judecătorului de drepturi și libertății, judecătorului de camera preliminară sau a instanței de judecată.
O altă intervenție propusă se referă la art. 213 alin.(2) Cod procedură penală, intervenție care ține cont de soluția instanței de contencios constituțional cuprinsă în Decizia nr. 17/2017, urmând ca plângerile împotriva ordonanței procurorului prin care acesta a dispus luarea sau după caz prelungirea măsurii controlului judiciar, în cursul urmăririi penale, să fie soluționate în termen de 5 zile.
Proiectul de lege conține și propuneri de modificare a art. 220 alin.(5) și a art. 238 alin.(3) din Codul de procedură penală, modificări propuse având în vedere Decizia nr. 22/2017 din 17 ianuarie 2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 220 alin. (1) din Codul de procedură penală. Astfel, se propune soluția potrivit căreia față de inculpatul care a mai fost anterior arestat preventiv sau față de care sa mai dispus arestarea la domiciliu în aceeași cauză, în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară sau al judecății, se poatedispune din nou măsura arestului la domiciliu sau cea a arestării preventive numai dacă au intervenit temeiuri noi care fac necesară privarea sa de libertate.
Se propune modificarea alin. (3) al art. 311 Cod procedură penală astfel încât, pe viitor, organul judiciar care a dispus extinderea urmăririi penale sau schimbarea încadrării juridice va fi obligat să îl informeze pe suspect atât cu privire la faptele noi cu privire la care s-a dispus extinderea, cât și cu privire la schimbarea încadrării juridice.
De asemenea, pentru transpunerea Directivei 2014/42/UE, proiectul de act normativ cuprinde două mari categorii de modificări – o primă categorie vizează modificări aduse instituției confiscării extinse din Codul penal și a doua categorie vizează anumite modificări ale unor proceduri reglementate în Codul de procedură penală.
Pentru a se asigura transpunerea în legislația națională a prevederilor art. 8 para. 4 al Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, proiectul prevede completarea dispozițiilor art. 557 din Codul de procedură penală pentru a se reglementa obligația de a informa persoana
condamnată, odată cu înmânarea mandatului de executare a pedepsei, cu privire la dreptul reglementat de art. 466 alin. (1) din Codul de procedură penală – este vorba de dreptul persoanei condamnate definitiv care a fost judecată în lipsă de a solicita redeschiderea procesului penal în termen de o lună din ziua în care a luat cunoștință, prin orice notificare oficială, de faptul că s-a desfășurat un proces penal împotriva sa.
Textul proiectului de lege poate fi consultat AICI.
Cuvinte cheie: abuz in serviciu > arest la domiciliu > confiscare extinsa > control judiciar > exceptie de neconstitutionalitate > noul cod de procedura penala > noul cod penal > schimbarea incadrarii juridice
