(1) Actiunea in stabilirea paternitatii din afara casatoriei apartine copilului si se porneste in numele lui de catre mama, chiar daca este minora, sau de catre reprezentantul lui legal.
(2) Ea poate fi pornita sau, dupa caz, continuata si de mostenitorii copilului, in conditiile legii.
(3) Actiunea in stabilirea paternitatii poate fi pornita si impotriva mostenitorilor pretinsului tata.
Intrucat mama minora poate introduce actiunea in numele copilului, apreciem ca si acesta o poate introduce singur si fara nicio incuviintare prealabila si fara autorizarea instantei de tutela, dupa ce a implinit varsta de 14 ani. Solutia se impune pe baza urmatoarelor argumente:
– acest drept este recunoscut mamei minore, astfel ca, pentru identitate de ratiune, el trebuie sa fie recunoscut si copilului;
– actiunea este una personala, iar titularul sau este copilul;
– actiunea se va adresa instantei judecatoresti, iar procedura in fata acesteia garanteaza respectarea drepturilor copilului. [C.C. Hageanu, Dreptul familiei si actele de stare civila, Editura Hamangiu 2012, p. 209]
Actiunea in stabilirea paternitatii nu poate fi intentata pentru copilul conceput, caci aceasta actiune apartine copilului si, deci, ea poate fi pornita numai dupa nasterea sa. [C.C. Hageanu, Dreptul familiei si actele de stare civila, Editura Hamangiu 2012, p. 210]
Tatal din afara casatoriei nu poate introduce actiune in stabilirea paternitatii, deoarece el are posibilitatea de a recunoaste copilul. [M. Avram, Drept civil. Familia, Editura Hamangiu 2013, p. 391]
Sub vechea reglementare, s-a sustinut ca, in caz de plurium concubentium, calitatea procesuala pasiva in actiunea in stabilirea paternitii poate apartine, prin exceptie, mai multor barbati. Consideram ca de lege lata, o astfel de interpretare nu este posibila, intrucat principalul argument care pleda pentru opinia amintita – termenul de prescriptie foarte scurt – nu mai exista. Avand in vedere ca art. 427 NCC prevede ca dreptul la actiunea in stabilirea paternitatii nu se prescrie in timpul vietii copilului, credem ca in calitatea de parat poate sta un singur barbat, iar in eventualitatea ca actiunea se respinge, se poate porni o alta actiune impotriva altui barbat. [C.C. Hageanu, Dreptul familiei si actele de stare civila, Editura Hamangiu 2012, p. 211]
In caz de plurium concubentium este posibila chemarea in judecata a tuturor barbatilor cu care a intretinut relatii intime mama copilului, in perioada conceptiei. [D. Lupascu, C.M. Craciunescu in Noul Cod Civil. Studii si comentarii. Vol I, Cartea I si Cartea a II-a, Editura Universul Juridic 2012, p. 826]