(1) Daca prin lege nu se prevede altfel, in cazul obligatiilor contractuale de a da sau de a face prescriptia incepe sa curga de la data cand obligatia devine exigibila si debitorul trebuia astfel s-o execute.
(2) In cazul in care dreptul este afectat de un termen suspensiv, prescriptia incepe sa curga de la implinirea termenului sau, dupa caz, de la data renuntarii la beneficiul termenului stabilit exclusiv in favoarea creditorului.
(3) Daca dreptul este afectat de o conditie suspensiva, prescriptia incepe sa curga de la data cand s-a indeplinit conditia.
Daca dreptul la actiune este afectat de un termen suspensiv (pe durata caruia se suspenda executarea obligatiei), fie ca este cert, fie incert, intrucat legea nu distinge, prescriptia curge din momentul implinirii termenului (data de la care debitorul este obligat sa execute prestatia asumata si creditorul poate cere executarea). [C.G. Frentiu, Comentariile Codului civil. Prescriptia extinctiva, decaderea si calculul termenelor, Editura Hamangiu 2012, p. 101]